Binecunoscutul autor de romane SF, ale cărui opere au fost ecranizate în peste 20 de filme, Ray Douglas Bradbury, ne-a părăsit la vârsta de 91 de ani. Autorul Cronicilor Marţiene şi al Fahrenheit 451 a scris de-a lungul carierei peste 500 de nuvele şi 30 de romane, din genurile SF, horror şi mister, dar şi eseuri de cultură şi artă.
Născut la data de 22 august 1920, în Illinois, Ray Douglas Bradbury a început să scrie povestioare de la vârsta de 11 ani, la vârsta de numai 17 ani a fost publicată prima sa nuvelă, „Script”, iar peste un an, opera literară „Hollerbochen’s Dilemma” apărea în revista Imagination. La 23 de ani, avea deja o povestire selectată în colecţia Best American Short Stories.
Cele mai celebre lucrări ale sale sunt Cronicile Marţiene (1950) şi Fahrenheit 451, roman ecranizat prima oară în 1966.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201206/w540/afis_fahrenheit_451_1966_93007600.jpg\")
Bradbury nu s-a considerat însă niciodată un autor de SF-uri, afirmând în 1999 că: „Eu nu scriu povestiri ştiinţifico-fantastice. Am scris doar o carte SF şi aceea este Fahrenheit 451, bazată pe realitate. Ştiinţifico-fantasticul este o descriere a realităţii, iar fantezia este o descriere a irealului.”
Într-adevăr multe din scrierile sale, asemenea celor ale lui Jules Verne, s-au dovedit a fi previziuni ale viitorului tehnologic. Deşi încă nu s-au creat nave spaţiale care să ducă oamenii pe Marte (precum în Cronicile Marţiene), există planuri concrete în acest sens în viitorul relativ apropiat. Radioul „scoică” din Fahrenheit 451 se aseamănă izbitor cu căştile wireless, iar alienarea rezultată din prietenia virtuală, care tinde să o excludă pe cea reală, este cât se poate de reală şi contemporană.
De altfel, de frica asemănării cu lumea din Fahrenheit 451 (titlul provine de la temperatura la care arde hârtia, 451 grade Fahrenheit, romanul prezentând o societate futuristă în care cărțile sunt interzise, iar pompierii aveau rolul de a găsi și arde cărțile), Ray Bradbury a fost cât se poate de reticent la publicarea operelor sale în formă electronică, chiar dacă până la urmă a acceptat acest lucru.
