Această specie dispărută ar putea modifica ceea ce știm despre inteligența umană

Multă vreme, oamenii de știință au crezut că doar Homo sapiens și oamenii de Neanderthal sunt capabili de rituri funerare și expresii simbolice. Cu toate acestea, o descoperire recentă răstoarnă această certitudine: Homo naledi, o specie dispărută cu un creier minuscul, s-ar putea să-și fi îngropat morții și să-și fi sculptat simboluri în pereții peșterii în urmă cu 250.000 de ani. Dacă aceste ipoteze ar fi confirmate, ele ar pune sub semnul întrebării viziunea noastră asupra evoluției umane.

Descoperit în 2013 în sistemul de peșteri Rising Star din Africa de Sud, Homo naledi intrigă prin amestecul său surprinzător de caracteristici primitive și moderne. Avea aproximativ 1,50 metri înălțime, cântărea 45 de kilograme și avea un creier de trei ori mai mic decât cel al Homo sapiens. În ciuda acestui fapt, mâinile sale agile și bipedismul sugerează abilități avansate. De la prima descoperire, peste 1.500 de oase aparținând mai multor indivizi au fost dezgropate, făcând din H. naledi una dintre cele mai bine documentate specii de hominide. Dar ceea ce îi fascinează și mai mult pe cercetători sunt indiciile asupra comportamentelor culturale complexe care însoțesc aceste rămășițe.

Una dintre cele mai controversate descoperiri se referă la modul în care H. naledi și-a tratat morții. În 2017, un prim studiu sugera deja că ar fi îngropat intenționat anumite persoane. În 2023, echipa condusă de Lee Berger a consolidat această ipoteză cu noi dovezi. Cercetătorii au identificat două gropi ovale puțin adânci care conțin oase în poziții anatomice. Acest lucru indică faptul că corpurile au fost depuse întregi înainte de a fi acoperite de sedimente. Și mai intrigant, o unealtă de piatră a fost găsită lângă unul dintre schelete, sugerând o posibilă ofrandă funerară. Dacă această ipoteză este confirmată, ar arăta că înmormântarea morților nu este o practică exclusivă Homo sapiens sau Neanderthalienilor. Acest lucru ar respinge cele mai vechi dovezi cunoscute ale ritualurilor de înmormântare cu 100.000 de ani.

Pe lângă înmormântări, cercetătorii au descoperit gravuri abstracte pe pereții peșterii, constând din linii și modele asemănătoare hashtag-urilor. Aceste semne par să fi fost făcute intenționat pe suprafețe de rocă pregătite anterior. Un fapt izbitor: aceste gravuri sunt situate chiar deasupra mormintelor. Pentru echipa lui Berger, aceasta este o dovadă suplimentară că H. naledi poseda o formă de gândire simbolică. Dacă este confirmat, aceasta înseamnă că abilitățile cognitive avansate nu pot fi neapărat legate de un creier mare.

În ciuda acestor descoperiri fascinante, mulți oameni de știință rămân sceptici. Sheela Athreya, antropolog la Universitatea Texas A&M, spune că cercetătorii „conectează punctele puțin prea repede” fără a oferi dovezi definitive. Unii experți sugerează, de asemenea, că oasele ar fi putut fi mutate prin procese naturale, cum ar fi alunecările de teren sau mișcările apelor subterane. La fel, gravurile ar putea fi rezultatul unor accidente geologice și nu al voinței artistice. Ca răspuns la aceste critici, echipa lui Berger a publicat, în eLife un studiu detaliat de 250 de pagini, însoțit de o reconstrucție completă a procesului de depunere și îngropare a cadavrelor. Unii experți au fost convinși, în timp ce alții cer analize independente înainte de a trage concluzii definitive.

Dacă Homo naledi și-a îngropat cu adevărat morții și a lăsat sculpturi simbolice, ar pune sub semnul întrebării un principiu fundamental al evoluției: este un creier mare cu adevărat necesar pentru o gândire complexă? Până acum, credeam că conștientizarea morții, riturile funerare și gândirea abstractă erau markerii distinctivi ai umanității, specifici Homo sapiens și Neanderthalienilor. Dar Homo naledi, cu un creier de trei ori mai mic decât al nostru, ar putea foarte bine să conteste această certitudine.

Deci, sunt aceste constatări dovezi ale unui comportament simbolic autentic sau sunt coincidențe interpretate greșit? Pentru a decide, vor fi necesare săpături suplimentare și analize mai aprofundate. În orice caz, dacă aceste ipoteze vor fi confirmate, va trebui să revizuim însăși definiția noastră a inteligenței și umanității. Poate că cultura și gândirea simbolică sunt mult mai vechi și mai răspândite decât ne-am imaginat…

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România