Potrivit unui studiu efectuat în cadrul Universităţii de Medicină Ohio, se pare că da. Studiul nu se doreşte însă a fi unul pro abstinenţă în perioada adolescenţei, în cazul oamenilor astfel de efecte nefiind demonstrate încă, ci doar la hamsteri.
Experimentul, efectuat pe hamsteri, arată modul în care relaţiile sociale din perioada adolescenţei, când încă se dezvoltă creierul, pot avea consecinţe variate.
Animalele care s-au împerecheat de timpuriu prezentau comportamente depresive accentuate, schimbări la nivel cerebral şi ţesuturi reproductive mai mici, comparativ cu cele care au avut astfel de relaţii mai târziu sau chiar deloc.
Experimentul s-a desfăşurat asupra a trei grupuri diferite: un grup de hamsteri în vârstă de 40 de zile (aceasta ar fi pentru hamsteri vârsta echivalentă adolescenţei umane, aceste animale atingând pubertatea în jurul vârstei de 21 zile), care au fost cuplaţi cu femele adult în călduri; al doilea grup „de împerechere” a constat în hamsteri adulţi, în vârstă de 80 de zile, în timp ce un al treilea grup a rămas abstinent.
Membrii primului grup, cel de „adolescenţi” împerecheaţi, au fost puşi în apă, pentru a observa schimbările fiziologice petrecute. Aceştia oboseau mai repede şi înotau mai încet decât ceilalţi. Când au fost puşi într-un labirint, au prezentat şi unele semne depresive, fiind mai anxioşi decât membri celorlalte două grupuri. Totodată, aceştia prezentau o complexitate redusă a dendritelor cerebrale (extensii ale neuronilor, receptoare ale mesajelor transmise de celulele nervoase), iar anumite ţesuturi reproductive erau mai puţin dezvoltate. Totuşi, membrii primului grup au avut şi anumite beneficii ale începerii timpurii a vieţii sexuale: erau mai puţin graşi şi aveau o imunitate crescută, odată ajunşi la maturitate.
Doctorandul în psihologie John Morris, principalul autor al studiului subliniază faptul că nu este neapărat că aceleaşi efecte se pot întâlni şi în cazul oamenilor, astfel că nu poate fi folosit de propagandiştii pro-abstinenţă ori de fanaticii religioşi.
