Ce-ar fi dacă inteligența de mâine nu ar fi nici complet umană, nici complet artificială? Un startup australian tocmai a făcut un pas amețitor în această direcție. Numele său: Cortical Labs. Invenția sa: CL-1, un „computer biologic” care fuzionează celulele creierului uman și tehnologia siliciului. O intersecție unică între creier și mașină, care deschide tot atâtea speranțe, câte întrebări amețitoare.
Astăzi, lumea se bazează pe două tipuri de computere. Pe de o parte, mașini electronice, bazate pe tranzistoare și circuite imprimate, care calculează cu viteza fulgerului. Pe de altă parte, creierul uman, rezultatul a miliarde de ani de evoluție, capabil de conștiință, emoții și creativitate – dar nu foarte rapid la efectuarea diviziunilor. Ideea de a combina aceste două tipuri de inteligență i-a fascinat pe oamenii de știință de decenii. Și odată cu CL-1, această fuziune nu mai este science fiction.
CL-1 nu seamănă deloc cu un computer convențional. În loc de un procesor, acesta prezintă o cultură de neuroni vii (aproximativ 800.000 de celule) cultivați în laborator, grefați pe un microcip. Împreună, interacționează, învață și reacționează la stimuli. Cortical Labs nu își propune să înlocuiască PC-ul sau să lanseze un nou smartphone. Scopul este medical și științific: să creeze o platformă capabilă să testeze medicamente sau să studieze anumite boli neurologice fără a recurge la testarea pe animale.
O mașină care învață… și se joacă! Acest proiect s-a născut dintr-un prototip numit DishBrain, care a făcut furori în 2022. Experimentul: învățarea acestui mini-creier să joace Pong, ca în anii 1970. Analizând feedback-ul simplu (câștigarea sau pierderea unui punct), neuronii și-au ajustat comportamentul pentru a-și îmbunătăți performanța. Au „înțeles” că interacționează cu un mediu. Aceasta nu este conștiință, ci este o formă rudimentară de învățare.
Cu CL-1, cercetătorii pot deja simula efectul anumitor molecule asupra țesutului cerebral uman. Acesta este un pas uriaș înainte, în special pentru tulburările neurologice sau psihiatrice. Astăzi, peste 90% dintre medicamentele testate eșuează atunci când trec de la animale la oameni. Un astfel de instrument ar putea reduce eșecurile… și ar putea înlocui testarea pe animale în multe cazuri.
Dar întrebarea rămâne: ce-ar fi dacă acești neuroni ar simți ceva? Astăzi, cercetătorii cred că nu este cazul. Neuronii izolați reacționează la stimuli fără să „știe” ce fac. Dar ce se va întâmpla când aceste computere biologice vor deveni mai complexe? Vor avea emoții? Memorie? Conștiință embrionară? Pentru a evita aceste excese, echipa lucrează mână în mână cu bioeticienii. Dar linia roșie, deocamdată, rămâne neclară.
Cortical Labs vorbește despre inteligența biologică sintetică. O AI, da – dar făcută din materie vie. Acest tip de inteligență, cred ei, ar fi mai „natural” decât AI-urile noastre actuale, deoarece ar fi mai aproape de biologia noastră. Ideea este fascinantă… dar și îngrijorătoare. Dacă aceste sisteme vor atinge într-o zi performanțe apropiate de cele ale creierului uman, vom mai putea trasa linia între ceea ce gândește și ceea ce simulează gândirea?
Apariția CL-1 poate fi un mic pas tehnic, dar reprezintă un salt conceptual uriaș. Pentru prima dată, un computer nu mai este doar o mașină rece: integrează viața. Va fi viitorul informaticii hibrid? Biologic? Conștient? Cursa a început. Și de data aceasta, neuronii sunt deja în buclă.
Poll: Ce-ar fi dacă inteligența de mâine nu ar fi nici complet umană, nici complet artificială?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply