Evident, cel mai important neajuns al vehiculelor electrice este autonomia redusă, de natură să alimenteze scepticismul și reticența șoferilor cu privire la mașinile ecologice. Acum, însă, IBM anunță o nouă tehnologie care ar face posibilă construirea unei baterii cu o autonomie de 800 km, permițându-le pentru prima oară vehiculelor electrice să concureze cu motoarele pe combustibili fosili, în termeni de autonomie.
Standard, vehiculele electrice folosesc baterii cu litiu-ion (Li-ion), care sunt voluminoase și rareori oferă une mașini capacitatea de a parcurge mai mult de 150 de kilometri pentru o singură încărcare.
Noul tip de baterie, cunoscut ca celulă litiu-aer, este mai atractiv deoarece beneficiază de o densitate energetică mult mai mare decât cea a bateriilor clasice care alimentează automobilele electrice, fiind aproape la fel de eficient ca benzina și ca motorina.
Această îmbunătățire este posibilă prin faptul că electrodul pozitiv al celulelor litiu-aer folosește carbon în locul oxizilor metalici, deoarece este mai ușor și reacționează cu oxigenul din aerul înconjurător pentru a produce un curent electric.
Problema sistemului, totuși, vine din aceea că instabilitatea sa chimică îi limitează durata de viață prin intermediul reîncărcărilor, făcându-l nepractic pentru utilizare în cazul mașinilor, crede fizicianul Winfried Wilcke, din cadrul laboratoarelor Almaden ale IBM, din San Jose, California.
Studiind electrochimia celulelor litiu-aer, Wilcke a descoperit că oxigenul reacționează nu doar cu electrodul din carbon, dar și cu electrolitul – soluția conductoare care transportă ionii de litiu între electrozi. În cazul unei mașini, acest fenomen ar conduce la decesul rapid al bateriei.
Prin urmare, cercetătorii au început să cerceteze posibilitatea folosirii unor electroliți alternativi. Căutările i-au condus până la o formă de „modelare atmomistă” la nivelul mecanicii cuantice a componentelor, potrivit celor spuse de Alessandro Curioni, de la institutul de cercetare IBM din Zurich, implicat în cercetare.
Din declarațiile savanților și inginerilor care au lucrat la acest proiect, se pare că rezultatul obținut în cele din urmă este unul promițător, deși nu dezvăluie materialul pe care l-au folosit. S-au demonstrat deja, se pare, câteva prototipuri funcționale în cadrul proiectului IBM Battery 500 și se speră că un prototip la scară completă va fi pregătit până în 2013, tehnologia urmând a fi comercializată sub forma unor baterii propriu-zise în jurul lui 2020.
Sursa
