Peter Duesberg, profesor de biologie celulară și moleculară din cadrul Universității California-Berkeley, este de părere că formațiunile canceroase reprezintă consecința evoluției unor noi specii parazitare, care se dezvoltă în organismul uman, secătuindu-l de sănătate și de vigoare.
Deoarece chimioterapia, cea distrugătoare ce celule prin intermediul substanțelor chimice, este eficientă în combaterea tumorilor maligne, se crede că, asemenea paraziților, cancerul depinde de gazda sa pentru pentru a prospera. Grație acestei relații aparente parazit-gazdă, cancerul poate crește nedefinit, oriunde în corp.
Dar biologul american Duesberg propune o viziune cu totul diferită asupra chestiunii. El crede că celulele canceroase sunt, de fapt, organisme independente, în sensul că dezvoltă tipare cromozomale diferite de cele ale gazdelor umane în interiorul cărora cresc.
Cercetătorul crede că actualele teorii de carcinogeneză – formarea cancerului – sunt greșite. În loc să se nască din câteva mutații genetice care îmboldesc celulele că se înmulțească în ritm necontrolat, tumorile maligne se dezvoltă, de fapt, prin ruperea unor cromozomi, susțne biologul.
Cromozomii conțin multe gene, așadar copiile greșite, rupturile și omiterile conduc la zeci de mii de transformări genetice. Rezultatul este, uneori, o celulă cu trăsături complet noi: un nou fenotip, un nou organism. Cancerul ca evoluție în acțiune, ceea ce reprezintă o recalificare fundamentală a afecțiunii cu pricina, s-a mai propus și în trecut.
Biologul evoluționist Julian S. Huxley a descris pentru prima oară în anul 1956 tumorile autonome ca fiind specii noi. Dar optica care a prevalat în final a fost cea conform căreia cancerul este rezultatul mutațiilor genetice.
Oncologii și farmaciștii studiază astăzi mijloace de a descoperi și a bloca aceste mutații, în încercarea de a dezactiva comutatorul care generează carcinogeneza. Dar terapia genetică a eșuat în bună măsură să producă rezultate pozitive.
Iar Duesberg susține că pista este falsă. În schimb, mutațiile cromozomale, denumite aneuploidii, reprezintă cauza cancerului, acționând prin destabilizarea tiparelor cromozomale. Unii dintre cromozomii întrerupți reușesc să se dividă, însămânțând astfel cancerul în organism. Rezultatul este un nou tipar cromozomal, distinct de cel original.
Duesberg speră ca teoria aceasta să genereze noi tipuri de diagnoză a cancerului și noi tratamente. Testele cromozomale ar putea identifica aneuploidia din stadii incipiente, înainte ca cromozomii deteriorați să aibă ocazia să se înmulțească. Noile tratamente ar putea viza întreruperile cromozomale, mai degrabă decât eliminarea și distrugerea genelor.
Foto: Wellcome Images
