Programul lunar al NASA, care își propune să aducă oamenii înapoi pe suprafața Lunii, se confruntă cu obstacole majore înainte de a putea atinge acest obiectiv ambițios. Un raport recent al Biroului Inspectorului General (OIG) al agenției evidențiază provocările critice cu care se confruntă NASA pentru misiunea sa lunară Artemis 2, planificată în prezent pentru sfârșitul anului 2025, în special în ceea ce privește scutul termic al navei spațiale.
Scutul termic este o componentă critică a navelor spațiale proiectate să se întoarcă pe Pământ din spațiu. În timpul reintrarii, nava spațială trece prin atmosferă cu o viteză foarte mare, ceea ce creează o cantitate enormă de căldură din cauza frecării dintre aer și suprafața navei spațiale. Scutul termic este conceput pentru a rezista acestei călduri intense prin absorbția și disiparea acesteia, protejând în același timp structura navei și echipajul acesteia.
Cu toate acestea, în timpul zborului de testare Artemis 1 al navei spațiale Orion, au fost observate mai multe anomalii în scutul termic. Un raport al inspectorului general al NASA (un birou independent responsabil de investigarea fraudelor, a deșeurilor și a gestionării defectuoase care implică programele NASA) dezvăluie că mai mult de o sută de zone ale scutului au fost uzate mai mult decât se aștepta la reintrarea în atmosfera Pământului. Înregistrările din misiune au dezvăluit, de asemenea, material carbonizat care s-a desprins în timpul procesului, punând o problemă serioasă. Integritatea structurală compromisă a navei poate pune în pericol siguranța echipajului. NASA a răspuns rapid la aceste probleme făcând modificări la scutul termic pentru a atenua problema. În plus, se fac ajustări la modul în care capsula echipajului este fixată pe modulul de serviciu al navei spațiale pentru a preveni fuziunea nedorită, așa cum sa observat și în timpul Artemis 1.
Pe lângă problemele cu scutul termic, raportul OIG menționează și anomalii în sistemul electric al lui Orion, care afectează distribuția energiei în întreaga navă spațială. Din nou, NASA, care atribuie aceste anomalii radiațiilor, dezvoltă soluții operaționale pentru a le remedia. Alte probleme, cum ar fi o pierdere de 4,5 ore a comunicațiilor cu NASA Deep Space Network și deteriorarea neașteptată a vehiculului de lansare mobil Artemis 1 în timpul lansării, contribuie, de asemenea, la provocările cu care se confruntă agenția. Aceste probleme au dus la întârzieri în programul Artemis. Misiunea Artemis 2 este acum programată pentru septembrie 2025, cu un an mai târziu decât data inițială de lansare, noiembrie 2024. Aceasta înseamnă că astronauții NASA probabil nu se vor întoarce pe suprafața lunară până în septembrie 2026 cu Artemis 3.
NASA se confruntă cu o presiune din ce în ce mai mare pentru a rezolva aceste probleme critice în timp ce respectă termenele limită ale programului Artemis. Cu toate acestea, provocările tehnice și operaționale cu care se confruntă agenția subliniază complexitatea misiunii lunare și necesitatea unei abordări atentă pentru a asigura siguranța și succesul misiunilor viitoare. În ciuda acestor provocări, NASA rămâne angajată să asigure siguranța zborului Artemis 2 de anul viitor și a misiunilor următoare.
