Cu douăzeci de ani în urmă, ordonator de credite fiind la MTS, deși liber cugetător de felul meu, am aprobat cheltuielile pentru o întâlnire a corurilor religioase de elevi, în județul Neamț, la Durău; dar am hotărât și să o controlez și, împreună cu directorul economic al Ministerului și cu asesorul de tineret din județul Neamț, am asistat la un spectacol mișcător pur și simplu.
Impresionat, colegul meu de minister a pus atunci întrebarea: „Ce-i mâna pe ei în luptă?”. Răspunsul era clar în fața noastră: învățătorul sau profesorul sau preotul-profesor care însoțea fiecare echipă, acel Domn Trandafir care știe și poate să miște inimile și mințile tinerilor, îndreptându-i spre înțelepciune, bunătate, frumos. Educatorul cu har, cu chemare, cel care chiar zidește, lucrând cu materialul cel mai delicat din Univers.
Mă întorc în realitatea imediată, rămân însă în temă și voi înșira în continuare întâmplări care să se potrivească tabloului „România educată”, proiect prezentat la Timișoara la întâlnirea cu diaspora științifică, care prevede – amintesc pentru cei care nu urmăresc ieșirile pe Facebook ale taciturnului președinte al României – două etape.
Prima, în perioada 2016-2017 este în desfășurare, o etapă de consultări, cu opt dezbateri regionale, în care ministrul Educației, prof. Adrian Curaj, funcționari ai MENCSI și specialiști de la Institutul de Științe ale Educației vor încerca să aibă feedback, să culeagă reacții de construcție din partea cadrelor didactice (dincolo de eterna doleanță: măriți-ne lefurile și veți vedea ce bine va fi…). O mențiune: reprezentanți ai societății civile, asociații, fundații, grupuri de reflexie sunt binevenite și bine-primite în aceste acțiuni. A doua etapă va fi cea a deciziilor, se va încheia la un punct de orizont al anului 2018, când ocupantul din acel moment al fotoliului lui Spiru Haret va decide albia prin care, pentru o vreme, va curge delicatul fluviu al învățării.
Echipa din care fac parte la S&T s-a afirmat în mod natural ca un factor activ nu numai de informare științifică, ci și de educație, și sunt mândru să vă spun că la inițiativa tinerilor mei colegi și în „cârdășie” cu minunatul nostru prieten Dumitru Prunariu și cu postul TV Discovery Channel, echipa S&T (8 inși!) s-a înhămat la o gigantică manifestare, un Astrofest, care a avut momentul de vârf în 14 mai, la gala organizată în somptuoasele saloane ale acestui monument arhitectonic care este Biblioteca Națională a României.
Au vorbit atunci publicului cosmonautul Dumitru Dorin Prunariu și cei zece invitați ai săi, toți membri ai clubului celor 547 de pământeni care au rupt lanțurile gravitației, alături de – și aici este o adevărată inovație social-culturală – reprezentanți ai câtorva institute de cercetare importante. În săli, colegii mei au oferit publicului câteva sute de reviste S&T, au proiectat și au desfășurat show-uri de știință, iar spectatorii – pentru noi o surpriză dincolo de orice imaginație – au fost peste șase mii!
Șase mii de spectatori, oameni buni, nu la un meci, nu la un concert, nu la un miting politic, ci la un show de știință! – iată un argument solid că nevoia de învățare face parte din normalitate, că învățarea poate fi atractivă, poate bucura ochiul și mintea atunci când se înfăptuiește prin mijloacele potrivite.
Astrofest a continuat și în zilele următoare, astronauții invitați în România la aniversarea a 35 de ani de la revenirea pe Terra a cosmonautului nostru s-au întâlnit cu elevi și profesori, alături de noi au deschis la Therme (ștrandul cu apă caldă furnizată de subsolul Capitalei) un cerc de Astronomie (funcționează în nopțile de sâmbătă și duminică în ceea ce va fi Observatorul Astronomic „Dumitru Prunariu”), au participat la festivalul de film TIFF la Cluj-Napoca, iar Timișoara i-a conferit cosmonautului Dumitru Prunariu titlul de „Cetățean de onoare al orașului”, la capătul a două zile de manifestări publice, cu sute de oameni prezenți și, bineînțeles, cu redactori ai revistei însoțindu-l pe eroul nostru.
Echipa care a fost la Timișoara a stârnit și o altă ispravă, cu posibile urmări importante în Revoluția Educației. Într-un editorial trecut, v-am informat că Universitatea de vest și Universitatea Politehnica din Timișoara au construit pe malul Begăi, într-un parc superb, un Experimentarium, un fel de salon-muzeu-laborator cu aparate de experiență la care vizitatorii pot lucra, se pot juca, pot face experimente, „înghițind” pe nesimțite Mecanică, Termodinamică, Electromagnetism (de altfel la întâlnirea Coaliției Române pentru Educație în Inginerie, CREDING, desfășurată la Cluj-Napoca, i-am „pârât” pe timișoreni inginerilor prezenți, cu Ministrul Educației de față, sugerând facultăților tehnice să creeze asemenea Experimentarium-uri cel puțin în orașele mari ale țării, în scopul „ademenirii” elevilor către profesiile inginerești).
La Timișoara, însă, discuțiile purtate cu conducerea Universității de Vest (rector prof.univ. Marilen Gabriel Pirtea, prorector prof.univ. Mădălin Octavian Bunoiu), a Universității Politehnica (rector prof.univ. Viorel Șerban), cu custozii Experimentarium-ului (prof.dr. Zeno Schlett, lect.dr. Ioan Damian), cu Inspectoratul Școlar (prof. I. Sima), cu Asociația Culturală „Helion” (scriitorul Cornel Secu) au atins un palier nou, căci le-am propus ca, în colaborare cu S&T, să organizăm în timpul verii o tabără permanentă de educație inginerească.
Completez acum tabloul – după părerea mea se anunță splendid – în care împreună cu colegii mei încercăm să atragem elevi și profesori la acțiunea firească de învățare în timpul imensului deșert educațional care este în România vacanța de vară:
- Suceava (24-26 iunie), ROSEF – Concursul de Inventică pentru Elevi
- Iași (28 – 30 iunie), Salon de Inventică
- Focșani (7 – 9 iulie), Simpozionul „Religia geto-dacilor”
- Avrig, județul Sibiu (17 – 23 iulie), Tabăra de Știință „Samuel Brukenthal” Capidava, județul Constanța (30 iulie – 8 august), al XXVII-lea Atlantykron
- Circuit în căutarea dacilor (26 august – 6septembrie)
- București (23-25 septembrie), RomCon, festival SF de Știință și Imaginație.
În plus, colegul Adrian Nicolae îi invită pe arheologii amatori în șase șantiere în care se caută Omul de Neanderthal. Închei spunându-vă că am văzut eu însumi și am pipăit plăcuțele de la Tărtăria, iar Adrian va face de altfel un amplu reportaj despre misterele Paleoliticului și Neoliticului în numărul nostru dublu de vară.
Și, având în vedere că marii bogătași ai planetei valorează, la ultimul recensământ (Google, Apple și Microsoft) peste 570 miliarde $ capitalizare la Bursă, mă întreb dacă companiile noastre IT de succes nu pot fi ademenite spre acțiunile pe care tocmai vi le descrisei… À bon entendeur, salut.
