Ce s-a întâmplat cu echipa rusă de cercetare care fora în gheață către misteriosul lac Vostok?

Au trecut mai mult de șapte zile de când cercetătorii ruși care se pregăteau să exploreze lacul Vostok, situat în Antarctica și considerat cel mai misterios lac al planetei, nu au mai intrat în legătură cu tovarășii lor americani, aflați de asemenea pe continentul înghețat.

Vostok, îngropat la peste 3.200 de metri sub calota glaciară antarctică, este unul dintre cele mai mari lacuri de pe Pământ, dar care nu a mai fost expus aerului de aproximativ 20 de milioane de ani, potrivit Fox News.

O echipă a Institutului de Cercetare Arctică și Antarctică din Rusia (AARI), a executat forări vreme de mai multe săptămâni pentru a ajunge la acumularea de apă subglaciară izolată, parte a unei rețele de peste 200 de lacuri subglaciare din Antarctica, anunță Washington Post.

Oamenii de știință sunt de părere că Vostok prezintă condițiile similare celor de pe luna Europa, a lui Jupiter, și de pe luna Enceladus, a lui Saturn, iar descoperirea unor forme de viață în adâncurile lacului subglaciar ar întări mult posibilitatea unor descoperiri asemănătoare pe oricare dintre corpurile înghețate menționate.

Totuși, lacul Vostok este caracterizat de extreme, deoarece căldura geotermală din interiorul Pământului îi încălzește fundul, păstrându-l într-o stare lichidă. De asemenea, mii de metri pătrați de gheață izolează termic lacul Vostok de temperaturile extrem de mici de la suprafață, infuzându-l totodată cu oxigen la concentrații de 50 de ori mai ridicate decât cele la care sunt expuse în mod normal lacurile cu apă dulce de la suprafața planetei.

Cu toate acestea, pentru că lacul nu primește deloc lumină, eventualii nutrienți nu pot exista decât în cantități mici. Dar acest lucru nu i-a împiedicat pe cercetători să fie extrem de entuziasmați cu privire la posibilele forme de viață pe care le-ar putea descoperi în lacul Vostok.

Potrivit cercetătorului american de origine română John Priscu, profesor de ecologie și microbiolog la Universitatea Statului Montana, echipa rusă aflată în prezent în misiunea de explorare a lacului nu a mai putut fi contactată în ultimele aproximativ șapte zile. Vremea foarte rece este pe cale să se instaleze, deoarece vara s-a terminat în Antarctica. Temperaturile la situl de forare a lacului sunt deja sub -66^o C și a rămas mai puțin de o săptămână pentru ca stația de cercetare Vostok să fie sigilată pentru iarnă.

Priscu a insistat pe ideea că nu susține posibilitatea ca echipa rusă să fie pierdută, sau că ar întâmpina dificultăți, mizând exclusiv pe apariția unor probleme ale echipamentului de transmisie-recepție, sau pe alegerea rușilor de a nu-și comunica pentru moment progresul.

Potrivit cercetătorului, ultima oară când a primit vești de la echipa rusă de forare, aceasta se afla la mai puțin de 15 metri de nivelul la care se consideră că ar începe lacul Vostok, a cărui existență nu fusese confirmată înainte de anii ’90.

Potrivit predicțiilor oamenilor de știință, cei 5.400 de kilometri cubi de apă estimați că ar forma lacul Vostok ar trebui să fie de două ori mai puri decât apa dublu distilată. Cel mai mare pericol luat în considerare cu privire la operațiunea de forare către lacul Vostok, a mai adăugat Priscu, presupune ca apa acestuia – până la 25% din cantitatea totală – să erupă prin breșa artificială, atunci când aceasta ar ajunge la destinație.

Cazul Vostok este unul excepțional, deoarece el comportă o forare fără precedent, condiții tehnice și climatice fără precedent și un lac unic. Pe 21 iulie 1983, temperaturile la stația Vostok au atins minimul istoric întregistrat pe Terra – minus 89,2^o C.

Sursa