O descoperire arheologică surprinzătoare a apărut în urma săpăturilor din bazinul Tarim din China. Mumii datând de 3 600 de ani au fost găsite acoperite cu o substanță albă misterioasă, care s-a dovedit a fi cea mai veche brânză cunoscută din lume. Această descoperire, relevată de analiza ADN, ne plonjează în trecutul alimentar al strămoșilor noștri și ridică întrebări fascinante cu privire la practicile lor culturale.
Această descoperire fascinantă a fost făcută în urmă cu aproximativ douăzeci de ani în cimitirul Xiaohe din nord-vestul Chinei. Acest sit arheologic, care datează din epoca bronzului, atrăsese atenția cercetătorilor datorită mumiilor excepțional de bine conservate și a numeroaselor artefacte asociate, mărturie a unei culturi antice prospere.
În timpul săpăturilor efectuate la acea vreme, arheologii au scos la iveală mai multe mumii, dintre care unele erau împodobite cu textile bogate și obiecte funerare, dar care aveau și o substanță lăptoasă pe cap și gât. De-a lungul anilor, această substanță misterioasă a ridicat multe întrebări cu privire la originea și semnificația sa. Cercetătorii au speculat mai întâi că ar putea fi un tip de unguent sau balsam folosit pentru ritualurile funerare. În cele din urmă, teste ADN recente au identificat substanța ca fiind brânză bazată pe kefir. Aceasta este o brânză moale bogată în probiotice este fabricată din lapte de vacă și de capră. Concluziile au fost prezentate într-un articol publicat în Cell.
Potrivit lui Qiaomei Fu, paleontolog la Institutul de Paleontologie a Vertebratelor și Paleoantropologie al Academiei Chineze de Științe, coautor al noului studiu, aceasta este cea mai veche mostră de brânză descoperită vreodată în lume. Alimente precum brânza sunt extrem de dificil de conservat timp de mii de ani, ceea ce face ca această descoperire să fie deosebit de rară și prețioasă.
Analizele brânzei antice au evidențiat prezența mai multor specii de bacterii și ciuperci, inclusiv Lactobacillus kefiranofaciens și Pichia kudriavzevii, tulpini care sunt încă prezente în boabele de kefir moderne. Această legătură cu produsele contemporane demonstrează continuitatea practicilor alimentare de-a lungul mileniilor. Examinând genele bacteriene, cercetătorii au putut, de asemenea, să urmărească evoluția bacteriilor probiotice în ultimii 3 600 de ani. Observațiile sugerează că kefirul a fost cultivat în regiunea Xinjiang din nord-vestul Chinei încă din epoca bronzului. Acest lucru oferă cercetătorilor o mai bună înțelegere a stilurilor de viață și a interacțiunilor populațiilor antice cu mediul lor.
În ciuda importanței acestei descoperiri, rămân o serie de mistere. De ce erau acești oameni acoperiți cu brânză? Aceasta era o practică rituală, o simplă chestiune de mâncare, sau avea o altă semnificație culturală? Aceste întrebări deschid căi interesante de cercetare pentru arheologii și antropologii interesați de această perioadă a istoriei.
Studiul brânzei din vechime ar putea, de asemenea, să pună în lumină domesticirea animalelor și dezvoltarea practicilor lactate în rândul strămoșilor noștri. Într-o perioadă în care resursele alimentare erau uneori limitate, brânza bazată pe kefir reprezenta o sursă prețioasă de nutrienți.
