Într-o peșteră din sudul Poloniei, arheologii au descoperit un obiect remarcabil: un bumerang din os de mamut, vechi de peste 40.000 de ani. Această piesă unică, prezentată recent într-un nou studiu în PLOS One, pare să fi fost o armă de vânătoare sofisticată – cu performanțe aerodinamice comparabile cu cele ale bumerangurilor moderne. Descoperirea rescrie ceea ce știam despre ingeniozitatea tehnologică a primilor Homo sapiens din Europa. Artefactul a fost descoperit în anii ’80 în peștera Obłazowa, situată în Munții Tatra, dar a fost mult timp ignorat din cauza unor incertitudini legate de datare. Are 72 cm lungime și este sculptat dintr-un colț de mamut lânos. Forma sa arcuită, cu secțiune transversală aplatizat-convexă, este caracteristică bumerangurilor de vânătoare — cele care nu se întorc în zbor, dar care pot străpunge sau doborî prada de la distanță. Spre deosebire de versiunea de agrement pe care o cunoaștem astăzi, acest bumerang preistoric era o unealtă letală. Nivelul său de rafinament i-a uimit pe cercetători: nu este un simplu băț de aruncat, ci o armă proiectată cu o înțelegere fină a dinamicii zborului. Asemănările cu instrumentele folosite de aborigenii australieni sunt izbitoare, dar versiunea poloneză este mult mai veche.
La momentul descoperirii, primele analize cu carbon 14 au indicat o vârstă de doar 18.000 de ani — suspect de mică, în raport cu stratul arheologic unde a fost găsit. Însă o echipă de cercetători conduși de arheologul Paweł Valde-Nowak a reluat studiul folosind metode moderne. În 2024, aceștia au analizat oase și resturi organice din același strat, evitând distrugerea artefactului. Rezultatul: probele indică o vârstă cuprinsă între 41.500 și 39.000 de ani. Mai mult, ADN-ul extras dintr-un os uman aflat în același context stratigrafic a confirmat prezența unui Homo sapiens, excluzând posibilitatea ca bumerangul să fi fost fabricat de un neanderthalian.
Multă vreme, bumerangurile au fost considerate o invenție exclusivă a culturii aborigene australiene, singura care a păstrat acest tip de armă până în epoca modernă. Însă descoperirea de la Obłazowa sugerează că ideea unui proiectil curbat, cu zbor controlat, a fost dezvoltată independent și mult mai devreme, chiar în Europa. Obiecte similare au mai fost descoperite în Africa, India, Egipt sau America, dar niciunul nu rivalizează cu vechimea și sofisticarea acestui exemplar polonez.
Stratul arheologic din peștera Obłazowa conține și alte artefacte: pandantive din colți de vulpe, unelte din piatră și oase acoperite cu ocru roșu — un pigment frecvent asociat cu ritualuri simbolice sau funerare. Toate acestea sugerează că oamenii care au locuit acolo nu doar vânau, ci și gândeau simbolic, decorau, îngropau, creau. Astfel, bumerangul nu este doar o unealtă de vânătoare. Este și o mărturie despre creativitatea, adaptabilitatea și profunzimea culturală a Homo sapiens europeni într-o epocă în care îi consideram simplii supraviețuitori ai unei lumi dure.
Peștera Obłazowa fusese deja cunoscută pentru urmele de ocupare neanderthaliană. Însă bumerangul marchează o ruptură clară: apariția unei alte umanități — inventive, precise, și capabile să modeleze materiale dure precum fildeșul pentru a crea instrumente aerodinamice. Este o amintire puternică a faptului că Europa preistorică nu era un colț marginal al creativității umane, ci un spațiu în care se nășteau idei, unele dintre ele pierdute pentru milenii.
Poll: Care este impactul descoperirii bumerangului din peștera Obłazowa asupra cunoașterii noastre despre ingeniozitatea tehnologică a primilor Homo sapiens din Europa?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply