Karim Benchenane și echipa sa de neurologi de la Centrul Național Francez pentru Cercetări Științitice (CNRS), din Paris, au implantat amintiri false în creierele a 40 de șoareci în timp ce aceștia dormeau.
Folosind electrozi pentru a stimula și a înregistra în mod direct activitatea neuronilor mamiferelor, savanții au creat amintiri asociative (adresabile după conținut) în memoria spațială a acestora, care le-au influențat ulterior comportamentul în starea de veghe.
Cercetătorii au țintit fasciculul medial al creierului (MFB), o componentă a circuitului dopaminic al recompensării, și regiunea CA1 a hipocampului, care prezintă cel puțin trei tipuri diferite de celule care conțin amintiri necesare orientării în spațiu.
Apoi, le-au permis șoarecilor să își exploreze împrejurimile, monitorizând răspunsurile neuronilor din hipocampuri pentru a identifica celulele de locație implicate, care se activau atunci când unul dintre animale se afla într-o poziție specifică din mediul său. Într-un experiment, cu cinci dintre șoareci, cercetătorii au cronometrat stimularea electrică a MFB pentru a o coordona cu activarea unei anumite celule de locație din creier.
Acest protocol de stimulare coordonată a creat o amintire asociativă falsă în creierele animalelor. Șoarecii au corelat stimularea MFB cu poziția în spațiu introdusă în celulă și, ca rezultat, au petrecut de 4-5 ori mai mult timp în acea locație specifică decât alți doi șoareci (grupul de control) care au primit o stimulare la nivelul MFB care nu coincidea cu activarea celulelor de locație.
Se știe despre celulele de locație că „rulează” activitatea tiparelor lor în timpul somnului, ceea ce ar putea consolida amintirile nou formate, posibil prin favorizarea formării de noi sinapse. Chiar și așa, tot nu știm încă ce anume fac aceste celule în timpul „reluării”, sau cum anume activitatea reluată în creier este corelată cu funcția lor navigațională.
Sursa foto: Hattie Spray/PA
