Acum 30 de ani, accidentul nuclear de la Cernobîl ne-a învățat pe toți o lecție extrem de dură privind riscurile majore ale energiei nucleare. În urma acelui incident, o zonă de circa 2.500 km² a devenit inutilizabilă, nivelurile ridicate de radiație estimându-se că vor dura sute de ani. Deci viața umană nu are ce căuta acolo.
Și totuși, nu înseamnă că vorbim de o zonă moartă. Dimpotrivă, conform unor declarații recente ale ministrului ucrainean al mediului, Ostap Semerak, autoritățile se gândesc serios la utilizarea acestui loc pentru a construi un proiect inedit de „ferme solare”. Cum pământul nu poate fi utilizat pentru agricultură, el este extrem de ieftin, iar infrastructura existentă (de la șosele la stâlpi pentru transportul energiei) poate asigura implementarea foarte rapidă a acestui proiect.
Ucraina se află într-o situație foarte delicată, din cauza conflictului cu militanții pro-ruși din regiunea Donbass, dar și pentru că relația cu Rusia este una foarte încordată. Spre exemplu, Ucraina este foarte dependentă de gazele rusești – peste 50% din consumul intern este asigurat de gazele naturale furnizate de companiile din Rusia. Este unul dintre motivele pentru care Ucraina are planuri mari în direcția dezvoltării capacităților bazate pe energiile regenerabile.
În mod interesant, se estimează că Ucraina are un potențial mai mare decât Germania în privința captării energiei solare. Așa încât ucrainenii vor să construiască la Cernobîl facilități care să producă nu mai puțin de 1 GW de energie din sursă solară. Ceea ce înseamnă investiții inițiale de circa 1 miliard de euro (bani pe care vor să îi aducă atât companii americane și canadiene, cât și bănci europene).
