Potrivit lui Dumitru-Dorin Prunariu, primul astronaut român, fostul președinte al ASE – Asociația Exploratorilor Spațiului (asociația profesională a astronauților) și fostul președinte al Comitetului ONU pentru COPUOS (Peaceful Space Usage) 2012, „China avansează puternic în activitățile spațiale și se concentrează pe zborurile spațiale cu echipaj uman“.
Prunariu a fost invitat special la cel de al 21-lea Simpozion al IAA din Shenzhen, orașul științific și tehnologic de frontieră chinez care a adunat la sfârșitul lunii noiembrie 9 astronauti și 150 de cercetători din 60 de țări. Cercetarea chineză prezentată în Shenzhen a fost o dovadă a nivelului avansat de tehnologie la care s-a ajuns.
Cercetarea chineză privind tehnologia de control activ al exoscheletului, bazată pe 3E+ (EEG, EMG, ECG, mișcarea ochilor, cameră, presiunea și informația unghiulară), supervizată de Xuejun Jiao, Rui Yin, Jin Jiang și Jinda Feng, își propune să ofere asistență inteligentă echipamentor pentru astronauți. Pentru a reduce încărcătura astronauților și pentru a oferi suport energetic, această tehnologie oferă o combinație între exoschelet și BCI (interfață creier-calculator).
Studiul se dovedește a fi un progres în acest domeniu: „pentru a îmbunătăți funcționarea costumului spațial EVA (pentru activități extravehiculare), sistemul robotic din spațiul cosmic va identifica intențiile de mișcare ale astronauților și va controla sistemul exoschelet prin activitatea creierului”. Exoskeletonul controlat prin BCI presupune o combinație între execuție, percepție și niveluri de decizie prin tehnologia multi-senzor, inclusiv semnale fiziologic, informații biomecanice și informații video, totul gestionat printr-un algoritm de recunoaștere a intenției de mișcare, respectiv un algoritm de control al operațiilor delicate.
Un alt experiment prezentat în cadrul acestui simpozion, de către Jin Jiang, Rui Yin, Xuejun Jiao și Jing Jing Pan, este legat tot de BCI (interfața creier-calculator) și implică 6 subiecți umani. Acest experiment confirmă faptul că oamenii pot controla dispozitivele robotice numai prin semnalul creierului. Cu avantajul portabilității, al costului scăzut și al non-invaziunii, sistemul BCI bazat pe EEG este considerat a fi una dintre cele mai bune aplicații în interacțiunea om-mașină pentru sarcinile spațiale. Deoarece precizia capacității BCI de a distinge țintele este de peste 70%, scopul final al acestei cercetări este de a dezvolta sisteme BCI miniaturizate cu răspuns în timp real pentru costumele spațiale viitoare.
În calitate de delegat anual la COPUOS, Prunariu este foarte familiarizat cu realizările spațiale ale Chinei: „China a invitat națiunile în curs de dezvoltare să efectueze experimente pe stația sa spațială, planificată să ajungă pe orbită în 2022, și a semnat un acord cu UNOOSA (Oficilul pentru Activități Spațiale), astfel încât UNOOSA ar putea selecta experimente din țările în curs de dezvoltare pentru a fi efectuate gratuit la bordul stației spațială chinezești, ceea ce demonstrează că China consideră importanța ONU crucială pentru cooperarea internațională!
Nicio altă națiune nu a semnat vreodată un astfel de acord! Și nu neglijează nicio posibilitate de a încheia un acord cu țări care au experiență în utilizarea pașnică a spațiului cosmic. De exemplu, în iulie 2017, China a semnat un memorandum de înțelegere cu România, care posedă o astfel de expertiză și, din punct de vedere geopolitic, se înscrie pe drumul inițiativei «Belt and Road»“.
Prunariu spune că a simțit încă de la început potențialul imens al Chinei în spațiu: „Când eram președintele Asociației Exploratorilor Spațiali, eu personal am insistat ca astronauții chinezi să devină membri ai ASE și să organizeze congresul ASE la Beijing în 2014, pentru ca membrii să se cunoască mai bine între ei. Primul astronaut chinez, Yang Liwei, a fost ales membru al Consiliului Director al ASE. Timpul a arătat că China promovează cu adevărat activitățile spațiale și este deschisă dezvoltării de proiecte spațiale, precum și tehnologii și științe avansate, în scopul asigurării securității naționale și pentru a-și câștiga locul, prestigiul și recunoașterea pe scena mondială, ca o națiune cu implicare puternică în tehnologiile spațiale“.
Agenția Chineză pentru Spațiu speră să extindă colaborarea cu alte țări și organizații internaționale în cadrul acordului, pe principiul utilizării pașnice a spațiului cosmic, a egalității și a beneficiului reciproc și a dezvoltării comune.
Stația spațială chineză, numită Tiangong 3 (care înseamnă „Palatul Ceresc” în chineză), este în curs de dezvoltare și se așteaptă să fie operațională în jurul anului 2022. Stația dispune de tehnologii avansate și de facilități multifuncționale la bord care oferă condiții adecvate pentru statele membre ale ONU să efectueze experimente de microgravitate în domeniile fizicii, biologiei și științei vieții, precum și a observării Pământului.
Pentru moment, șansele sunt mici pentru o cooperare în spațiul cosmic între China și SUA. În 2011, congresmanul Frank Wolf a introdus o clauză în proiectul legii privind cheltuielile din SUA, care interzice NASA sau OSTP (Agenția Casei Albe pentru Știință și Tehnologie) să utilizeze fonduri federale „pentru a dezvolta, proiecta, planifica, promulga, implementa sau executa orice fel de politică bilaterală, program sau contract care presupune orice fel de formă de participare, colaborare sau coordonare bilaterală cu China sau cu orice companie chineză”.
Jeffrey Manber, CEO al NANORACKS, o companie comercială privată care furnizează hardware pentru Stația Spațială Internațională, a găsit o modalitate „privată” de cooperare între China și Stația Spațială Internațională: „Canadienii, rușii și americanii ar fi colaborat cu chinezii pe ISS, însă această lege interzice această colaborare. Când am început să lucrăm, am simțit că acest amendament nu se aplică pentru noi, deoarece suntem o companie comercială, nu folosim banii contribuabililor. Avem clienți din 30 de țări care ne plătesc pentru servicii.
Am fost la administrația Obama și am cerut să inițiem colaborarea cu chinezii, iar oficialii ne-au dat permisiunea. Charles Bolden, administrator al NASA în același timp, a scris o scrisoare Congresului spunând că acest lucru este în concordanță cu amendamentul Wolf, NASA nu a fost implicată, nu s-a consemnat niciun transfer de tehnologie…
Am lucrat cu Institutul de Tehnologie din Beijing, care a devenit prima entitate chineză ce a efectuat experimente la bordul ISS și au făcut un proiect de succes cu privire la ADN. Foarte important, ei au descoperit anomalii ale ADN-ului după expunerea în spațiu, iar, dacă acest lucru este adevărat, înseamnă că omul ar putea să nu ajungă pe Marte! Chiar și cei care susțin amendamentul Wolf și-au arătat entuziasmul pentru proiectul nostru”.
Institutul de Tehnologie din Beijing a fost unul dintre organizatorii celui de-al 21-lea Simpozion IAA „Humans in Space” din Shenzhen. Un eveniment care a confirmat faptul că China atinge treptat excelența în programele sale spațiale și își dovedește capacitatea de a pune în aplicare cu orice ocazie proiecte spațiale extraordinare.
SURSA: Geopolitics.ro
Corespondent special la Shenzen: Marcela Ganea
