Știința ne spune că, în fiecare secundă, trilioane de neutrini produși în miezul Soarelui traversează trupul fiecăruia dintre noi. Nu ne rănesc, pentru că aceste particule elementare neutre, care au totuși masa mai mare de 0, nu interacționează aproape niciodată cu materia. La fel de adevărat este, ne spune astronomii, și că neutrinii au adus în existență cea mai mare parte din fluorul prezent în Univers.
Așa cum bine se știe, fluorul este un element adăugat în pasta de dinți și chiar în apă, având rolul de a lupta împotriva cariilor dentare. Totuși, origina sa cosmică a fost pentru vreme îndelungată un mister.
Într-un fel sau altul, majoritatea elementelor chimice cunoscute au fost create în stele. Având numărul atomic nouă, fluorul se află, în Tabelul Periodic, între oxigen și neon, fiind însă mult mai rar decât ambele. Oxigenul este al treilea cel mai abundent element din Univers, după hidrogen și heliu, iar neonul este pe poziția a cincea sau a șasea. Spre deosebire de ele, fluorul este atât de rar, încât nici măcar nu are loc în top 20.
Doi astronomi – Catherine Pilachowski de la Universitatea Indiana, din Bloomington și Cameron Pace de la Universitatea Southern Utah, din Cedar City- au pornit în căutarea lui. Cu ajutorul telescopului cu diametrul de 2,1 metri poziționat pe piscul Kitt Peak din Arizona, ei au cercetat 79 de stele în încercarea identificării unui gaz numit fluorură de hidrogen, care conține elementul fluor în componența sa. Gazul cu pricina este toxic și poate fi letal pentru un om care îl inspiră, dar el absoarbe radiația în infraroșu și poate, de aceea, lăsa o urmă în spectrul unei stele, urmă pe care astronomii au căutat-o.
Cercetătorii au detectat prezența gazului căutat în 51 dintre stelele vizate, de departe cel mai mare număr de stele obișnuite în care a fost observată fluorura. Cei doi astronomi susțin că abundența acestui gaz măsurată de ei trebuie să fie justificată prin faptul că ea a fost creată de neutrini în mare parte în timpul exploziilor de supernove. Atunci când o stea masivă explodează, ea degajă 1058 neutrini, a căror energie uriașă dizlocă un proton sau un neutron din nucleele unora dintre numeroșii atomi de neon ai stelei, producând astfel fluor. Există și alte procese creatoare de fluor, dar nu care să și explice o asemenea abundență a elementului, susțin astronomii.
Totuși, pentru a determina dacă într-adevăr cantitatea de fluor conținută în acest gaz este mare, astronomii trebuie să determine corect temperaturile stelare în care el se află. Asta, deoarece moleculele fluorurii de hidrogen se rup la temperaturi foarte ridicate. Iar spectrul stelelor mai fierbinți prezintă o cantitate mai mică de gaz decât cel ale stelelor mai reci. Prin urmare, pentru a interpreta cu adevărat o abundență a fluorului convingătoare, astronomii trebuie să știe exact cât de fierbinte este steaua-mamă. Acum, astronomii încearcă să măsoare cu exactitate aceste temperaturi și să extragă o concluzie fermă, dar suspectează cu neutrinii generați de supernove au creat între o jumătate și două treime din fluorul de pe Pământ, motiv pentru care le putem fi recunoscători acestor particule pentru cariile pe care nu le avem.
