Mulți oameni văd îmbătrânirea ca pe un proces inevitabil de declin, dar și, și mai presus de toate, lent și stabil, precum vântul care provoacă erodarea unei pietre în timp. Cu toate acestea, există uneori momente în care simțim că durerile timpului trec mai puternic. Ne trezim într-o dimineață si brusc ne dam seama ca avem mai multe riduri, ca ne doare corpul peste tot. Ne dăm apoi brusc seama că nu mai suntem tineri… și nu este neapărat imaginația noastră. Un nou studiu realizat de Universitatea Stanford oferă o explicație pentru acest sentiment tulburător de „bătrânețe”. Conform acestei cercetări, ne confruntăm într-adevăr cu două valuri de îmbătrânire crescută în viața noastră, care au o influență certă asupra sănătății noastre generale.
Publicată în revista Nature Aging, această lucrare științifică analizează o serie de 135.000 de molecule și microorganisme prezente în probele de sânge și alte materiale biologice de la 108 voluntari cu vârste cuprinse între 25 și 75 de ani, colectate de mai multe ori pe parcursul mai multor ani. De la bacterii la ciuperci și viruși din microbiomul lor, inclusiv proteine, ARN și metaboliți, toate caracteristicile biologice au fost studiate în cele 5.405 de probe astfel obținute, făcând posibilă analiza a aproximativ 250 de miliarde de puncte de date distincte și dezvăluirea secretelor îmbătrânirii. Echipa a descoperit apoi că multe dintre aceste diferite molecule s-au schimbat drastic la două vârste specifice, în medie. „Nu ne schimbăm doar treptat în timp. Există schimbări cu adevărat dramatice”, a spus Michael Snyder, profesor de genetică la Universitatea Stanford și autorul principal al studiului, într-un comunicat de presă. „Se pare că vârsta de 40 de ani este o perioadă de schimbări dramatice, la fel ca la începutul anilor 60. Și asta este adevărat indiferent de clasa de molecule la care te uiți.”
După ce au analizat datele, cercetătorii au descoperit că aproximativ 7% dintre moleculele și microbii măsurați s-au schimbat treptat în timp, într-o manieră liniară. În schimb, 81% dintre ei s-au schimbat în anumite etape ale vieții. Două par deosebit de importante aici: unul în jurul vârstei de 44 de ani și celălalt în jurul vârstei de 60 de ani. Cercetările anterioare sugeraseră că o nouă creștere a îmbătrânirii ar putea avea loc în jurul vârstei de 78 de ani, dar cel mai recent studiu nu a putut confirma acest lucru, deoarece cei mai în vârstă participanți de aici aveau 75 de ani.
O creștere a moleculelor legate de bolile cardiovasculare și renale a fost observată la ambele grupe de vârstă, dar mai clar la persoanele la începutul lui 60 de ani. Riscurile bolii Alzheimer și bolilor cardiovasculare (cum ar fi ateroscleroza care îngustează arterele) cresc brusc odată cu vârsta, în comparație cu o creștere treptată a riscului pentru persoanele sub 60 de ani. Astfel, ecou cifrele: aproximativ 40% dintre persoanele cu vârsta între 40 și 59 de ani au de fapt astfel de tulburări, dar această cifră crește la 75% pentru persoanele cu vârsta între 60 și 79 de ani.
Schimbările care au loc în jurul vârstei de 40 de ani sunt cele care i-au surprins cel mai mult pe cercetători. La persoanele în vârstă de patruzeci de ani, s-au observat modificări semnificative în numărul de molecule legate de metabolismul alcoolului, cofeinei și lipidelor, precum și al pielii și mușchilor. La cei peste 60 de ani, schimbările erau legate în principal de metabolismul carbohidraților și a cofeinei, reglarea imunității, funcția rinichilor, bolile cardiovasculare, precum și pielea și mușchii.
Este posibil ca unele dintre aceste schimbări să fie legate de stilul de viață sau de factori comportamentali specifici acestor grupe de vârstă, mai degrabă decât de factori biologici. Cu toate acestea, acest lucru rămâne incert în acest moment. De exemplu, disfuncția metabolismului alcoolului ar putea rezulta din consumul crescut de alcool în rândul oamenilor în jurul vârstei mijlocii, o perioadă adesea stresantă a vieții în care oamenii își cresc în special familia. Cercetătorii nu pot afirma clar în prezent dacă acest lucru înseamnă că devenim mai puțin capabili să descompunem alcoolul sau că oamenii pur și simplu consumă mai puțin din el pe măsură ce îmbătrânesc.
Primul instinct al cercetătorilor a fost să se întrebe dacă acest lucru ar putea fi cauzat de perimenopauză și menopauză la femei, dar datele nu arată nicio diferență notabilă între bărbați și femei din acest interval de vârstă. „Acest lucru sugerează că, deși menopauza sau perimenopauza pot contribui la schimbările observate la femei în jurul vârstei mijlocii, există probabil și alți factori mai importanți care influențează aceste schimbări la bărbați și femei”, a spus Xiaotao Shen, coautor al studiului, într-un comunicat de presă. „Identificarea și studierea acestor factori ar trebui să fie o prioritate pentru cercetările viitoare.”
Oricare ar fi cauzele, acest studiu subliniază importanța concentrării asupra sănătății în jurul acestor două grupe de vârstă și a implementării bunelor practici înainte de a ajunge la acestea. La urma urmei, nimic nu întârzie mai bine moartea și îmbătrânirea decât o dietă sănătoasă, exercițiile fizice și un somn bun.
