O echipă de neurobiologi de la Universitatea Berkeley, California, a identificat punctul exact din creier unde sunt elaborate informațiile care îi conduc pe oameni la abuzul de substanțe, la excese alimentare sau la comportamente compulsive.
Cercetătorii americani au descoperit în ce mod activitatea neurală din cortexul orbitofrontal și din cingulatul anterior reglează alegerile făcute de oameni, iar acum, în baza noilor informații, încearcă să pună la punct noi tratamente eficiente ale dependențelor. „Cu cât cunoaștem mai în amănunt mecanismele prin care creierul ia deciziile, cu atât putem spera că vom reuși să identificăm o terapie targetată, fie ea de tip farmacologic, comportamental sau de stimulare cerebrală profundă”, a explicat Jonathan Wallis, profesor asociat de psihologie și neuroștiințe la UC Berkeley, primul autor al articolului apărut în revista Nature Neuroscience.
În studiul lor, cercetătorii conduși de Wallis au pornit de la o întrebare: ce anume declanșează în creier o anumită substanță sau comportament încât luarea unei decizii mai salutare devine atât de dificilă? Pentru a obține un răspuns, ei au analizat activitatea neurală a unor macaci implicați într-un joc în care recunoașterea unui set de figuri era corelată unei recompense (sub forma unei porții de suc de fructe), un model considerat destul de asemănător cu cel uman.
Rezultatele experimentelor au arătat modul în care cortexul orbitofrontal permite trecerea rapidă de la analiza unor situații care presupun luarea unor decizii importante – precum cele legate de muncă, de exemplu –, la cea a unor decizii banale, cum ar fi alegerea unui fel de mâncare dintr-un menu.
S-a dovedit că, în cazul persoanelor cu daune la nivelul cortexului orbitofrontal, activitatea neurală nu se modifică în raport cu importanța deciziei. În ceea ce privește cortexul cingulat anterior, studiul a arătat felul în care această zonă cerebrală, atunci când funcționează normal, ne permite să înțelegem rapid dacă decizia luată este una salutară. La subiecții cu această regiune cerebrală afectată, semnalele de avertizare lipsesc, iar aceștia nu reușesc să-și înfrâneze comportamentul autodistructiv.
Sursa: Le Scienze
