Câteodată am impresia că lumea științifică, e adevărat că doar prin unii dintre reprezentanții săi, începe să o ia razna. Nu pomenesc aici de așa numita presă de pe internet care preia orice informație așa zis științifică și o transformă într-un veritabil fenomen. Ci despre publicații de prestigiu.
Așa că, atunci când am auzit prima dată de cimpanzeii care cred în Dumnezeu, am zis că e vorba doar despre o altă enormitate de genul farselor cu spaghetele care cresc în copaci în Elveția și Italia, sau despre copacii indieni care dau fructe în forma femeilor goale… Spuneam că nu am dat importanță, dar, când informația asta a răsuflat în publicații cu oarecare prestigiu, am început să mă iau cu mâinile de cap.
Despre ce e vorba?
Pe scurt, niște cimpanzei au fost filmați în timp ce aruncă cu pietre în niște copaci goi sau le așează la rădăcinile acestora. Bun. De aici și până la a crede că maimuțele, fie ele și cimpanzei, au un zeu la care se închină, e cale cam cât de la biroul meu și până la Marte. Nu intru în detalii tehnice. De altfel, în articolul original, cel publicat în Scientific Report de doi biologi germani, se lasă doar o vagă interpretare a acestui comportament. Dar chiar și așa…
O să fac un scurt exercițiu de imaginație. Se spune că inteligența cimpanzeilor nu o depășește pe cea a unui copil de trei ani. Și acum, câți copii de vârsta asta ați văzut că aruncă pietre. Mai toți? Eu, unul, mă dadeam în vânt să arunc pietre în apa Dunării (am avut avantajul să copilăresc într-un oraș aflat chiar pe malul ei). Așa, ca un exemplu la îndemână.
Dacă nu aruncam în Dunăre, aruncam în copacii de pe mal. Până când eram văzut… Îmi plăcea să mă joc cu pietre, să fac castele de nisip atunci când mergeam la plajă, să sap gropi prin grădina bunicilor… și asta fără a avea vreo convingere religioasă. E și greu să ai convingeri din astea când ai maximum trei ani.
De ce aruncatul sau depozitatul pietrelor a dus în vreun fel la ideea de credință în divinitate? Animalelor le place să se joace. Atâta tot. Nu trebuie să fiu om de știință ca să găsesc zeci de exemple.
Dar știți ce e frapant?
Că aceiași oameni de știință care susțin că niște maimuțe au o formă de credință religioasă neagă acest aspect unor creaturi cu mult mai inteligente decât cimpanzeii.
În mormintele neanderthaliene s-au descoperit ofrande, urme de polen de la flori care nu creșteau în zona respectivă, altare create din cranii de urs de peșteră (două inclusiv în România)… și, totuși, ăia cică nu erau capabili de credințe religioase sau prereligioase. Mă rog, spuneam că nu intru în detalii tehnice…
Dar știu și eu un caz în care maimuțele sunt mai inteligente ca oamenii. Nu am spus-o eu, ci Darwin:
O maimuță americană, o atelidă, după ce s-a îmbătat cu coniac, nu se va mai atinge de el niciodată. Și astfel, iată, este mai inteligentă decât mulți dintre oameni
Cam atât am avut de adăugat.
