Astăzi, rece ți uscată, știm că Marte a fost odată locuibil, dar când a fost acel moment? Până de curând, comunitatea științifică a fost de acord că câmpul magnetic al lui Marte a dispărut cu aproximativ 4,1 miliarde de ani în urmă, lăsând planeta vulnerabilă la razele cosmice și la alte elemente dăunătoare. Un nou studiu, publicat în Nature Communications, aruncă o lumină nouă asupra acestei întrebări. Folosind simulări pe computer, cercetătorii sugerează că câmpul magnetic marțian ar fi putut persista până acum 3,9 miliarde de ani, extinzând fereastra de locuibilitate a lui Marte cu câteva sute de milioane de ani.
Până de curând, comunitatea științifică a fost de acord că câmpul magnetic al lui Marte a dispărut cu aproximativ 4,1 miliarde de ani în urmă. Această perioadă reprezintă un punct de cotitură crucial în evoluția Planetei Roșii, marcând tranziția de la un Marte potențial locuibil la mediul ostil pe care îl cunoaștem astăzi. Câmpul magnetic este esențial pentru protecția unei planete împotriva elementelor dăunătoare. Pe Pământ, de exemplu, acționează ca un scut care deviază particulele încărcate emise de vântul solar și razele cosmice, radiațiile care provin de la stelele îndepărtate și fenomenele cosmice puternice. Fără un câmp magnetic adecvat, o planetă devine așadar vulnerabilă la aceste amenințări externe. Pe Marte, absența protecției magnetice ar fi condus apoi la o erodare semnificativă a atmosferei sale și ar fi provocat o pierdere progresivă a elementelor esențiale vieții, precum apa și componentele organice, precum și o reducere a presiunii atmosferice. Acest fenomen ar fi dus în cele din urmă la o scădere drastică a temperaturilor și ar fi transformat Marte într-un deșert arid.
În noul studiu cercetătorii de la Harvard pun în discuție această cronologie. Această lucrare se bazează pe principiile paleomagnetismului care studiază câmpul magnetic preistoric al unei planete. Echipa a examinat cratere de impact de pe suprafața lui Marte, despre care se știe că au câmpuri magnetice slabe. Aceste cratere au fost folosite pentru a deduce informații despre istoria câmpului magnetic al planetei. Analizând aceste formațiuni, cercetătorii au emis ipoteza că aceste bazine de impact s-au format într-un moment în care câmpul magnetic era încă activ, dar trecea printr-o inversare a polarității, un fenomen cunoscut pe Pământ, unde nordul și sudul fac schimb de poziții. Altfel săus, cercetătorii pun la îndoială ideea că câmpul magnetic s-a oprit prematur. În schimb, ei propun că craterele de impact s-au format într-un mediu în care ”dinamul” lui Marte încă funcționa, deși într-o stare de polaritate inversă. Acest lucru ar putea explica de ce aceste cratere prezintă semnale magnetice slabe, oferind un cadru pentru înțelegerea evoluției câmpului magnetic marțian. Cercetătorii sugerează: câmpul magnetic marțian ar fi putut persista până acum 3,9 miliarde de ani, extinzând astfel fereastra de locuibilitate a acestei planete cu cel puțin 200 de milioane de ani. Aceste rezultate ar putea influența viitoarele misiuni spațiale, în special cele care vizează explorarea urmelor vieții antice pe Marte. Înțelegerea istoriei geologice și magnetice a planetei ar putea, de asemenea, îndruma oamenii de știință în căutarea resurselor exploatabile pentru viitoarele misiuni umane.
