În cadrul programului ExoMars, Agenția Spațială Europeană (ESA) a planificat două misiuni. Prima, care va începe în 2016 este compusă dintr-un orbiter plus un modul care va coborî pe suprafața marțiană. A doua misiune, care va demara în 2018, va avea drept obiectiv plasarea unui rover pe suprafața marțiană. Inițial, acest program trebuia să fie o colaborare dintre NASA și ESA.
Inițial, acest program trebuia să fie o colaborare dintre NASA și ESA. Din nefericire, anul trecut NASA a renunțat (din motive financiare) la implicarea în programul ExoMars.
Vestea bună a venit pe 19 noiembrie. Statele membre ESA au aprobat un acord de cooperare cu Roscosmos, care va face ca programul ExoMars să se desfășoare așa cum era programat înainte de retragerea NASA.
Programul ExoMars va testa o serie de tehnologii care sunt esențiale pentru viitoarele misiuni marțiene, cum ar fi cea de aducere pe Terra de eșantioane marțiene. Alături de acest obiectiv tehnologic, ExoMars va putea oferi informații privitoare la: semnele existenței vieții pe Marte (în trecut sau/și în prezent), geochimia și apa marțiană, identificarea surselor urmelor anumitor gaze din atmosfera Planetei Roșii (aici este vorba în special despre gazul metan, care ar putea fi un indiciu al existenței vieții pe Marte).
Pentru a îndeplini aceste obiective, misiunea din 2016 va cuprinde Trace Gas Orbiter (TGO), care va analiza în cele mai mici detalii compoziția atmosferei marțiene, și un asolizor (Entry, Descent and Landing Demonstrator Module – EDM), care va fi folosit pentru a evalua performanțele pe timpul coborârii în atmosfera marțiană și pentr a evalua mediul din zona asolizării.
Misiunea din 2018 va fi îndeplinită de către un rover, care va debarca pe suprafața marțiană. Roverul va fi echipat cu un dispozitiv de foraj, care va permite recoltarea de eșantioane de sol marțian de la până doi metri adâncime. Aceste eșantioane vor fi analizate de către laboratorul de la bordul roverului.
Așa cum spuneam, ExoMars s-a aflat în mare dificultate în momentul în care NASA a decis să se retragă din program. Acum, prin semnarea acordului cu Roscosmos, ESA primește un balon de oxigen. Conform înțelegerii, rușii vor furniza două lansatoare Proton, care vor fi folosite pentru expedierea celor două misiuni către Marte. Rusia se va mai implica în furnizarea de echipamente pentru cele două misiuni. Una dintre contribuțiile cheie ale Rusiei va fi realizarea sistemului care va ajuta la depunerea pe suprafața planetei Marte a roverului din 2018, care, cu excepția unor componente, va fi realizat de către industria spațială rusă.
ExoMars, are alocat din parte ESA un buget de 1,2 miliarde de Euro. Până în prezent au fost cheltuite circa 850 milioane de Euro, iar oficialii ESA sunt încrezători că nu vor depăși bugetul alocat.
Privind mai departe în viitor, oficialii ESA cred că parteneriatul cu Roscosmos va fi extins și pentru alte programe, cum ar fi ambițioasa misiune JUICE către Jupiter din 2022, care va căuta, printre altele, semnele vieții pe sateliții celei mai mari planete din Sistemul SOlar. Rușii ar putea furniza un lansator Proton, care ar duce la economii de circa 170 milioane de Euro pentru ESA.
Sursa: BBC, Universe Today, Space News
