Suntem într-o situație nemaiîntâlnită de mai bine de un secol. O pandemie afectează profund civilizația umană. Nici măcar sectorul spațial nu este la adăpost de ea.
În februarie Casa Albă anunța că bugetul alocat NASA va crește semnificativ pentru a îndeplini obiectivul debarcării americanilor pe Marte în 2024. A fost o știre primită cu multă bucurie de către toți iubitorii explorării spațiale. La numai patru săptămâni de la acest anunț NASA a început să se confrunte cu probleme grave, cauzate de noul coronavirus.
Pe 9 martie, administratorul NASA, Jim Bridenstine, anunța închiderea Centrului de Cercetări Ames, după ce unul dintre angajați a fost confirmat pozitiv pentru COVID-19. Pe 19 martie al două centre ale NASA au fost închise tot pe motiv de infectare a angajaților cu același virus. Este vorba despre Centrul de Asamblare Michoud (Michoud Assembly Facility) și de Centrul Spațial John C. Stennis. Ambele centre sunt puternic implicate puternic în programul de reîntoarcere a americanilor pe Lună. Primul dintre este destinat asamblării componentelor viitorului lansator SLS, iar cel de-al doilea se ocupă cu testarea la sol a motoarelor rachetă cu care va fi echipat.
Într-un comunicat de presă Jim Bridenstine anunța că ”Accesul la Stennis și Michoud va fi limitat la personalul implicat în menținerea securității centrelor. […] NASA va suspenda temporar producerea și testarea SLS și a echipamentelor pentru [capsula] Orion. Echipele NASA și ale contractorilor vor trece la oprirea ordonată, astfel încât să fie puse în siguranță toate echipamentele, până la reluarea lucrărilor.”
Până la sfârșitul lunii martie 10 centre importante ale NASA au fost închise, rămânâd în funcțiune numai 8, cele care erau implicate în ”misiuni critice” și în care nu era posibil lucrul de la distanță.
Cu dificultăți similare se confruntă și telescopul spațial James Webb. Pe 20 martie s-a decis închiderea centrului contractorului Northrop Grumman din Redondo Beach, California, acolo unde se desfășoară ultimele etape de asamblare și testare ale telescopului. Totuși, pe 2 aprilie, mai înainte de închiderea totală, un număr redus de specialiști au reușit să testeze deplierea oglinzii principale.
Nu numai NASA se confruntă cu problemele legate de pandemie. Misiunea ExoMars, o colaborare între ESA și Roscosmos, care are în vedere plasarea unui rover pe suprafața marțiană, a fost amânată cu doi ani. Așa cum declara Dmitri Rogozin, directorul general al Roscomos, decizia a fost motivată ”de necesitatea de a maximiza robustețea tuturor sistemelor ExoMars. Cazul de forță majoră legat de exacerbarea situației epidemiologice în Europa a făcut practic imposibil ca experții noștri să poată efectua deplasările la partenerii ESA.”
Pe 16 martie ESA a sistat activitățile la centrul spațial din Kourou, Guyana Franceză. De asemenea Centrul de Control al Zborului din Darmstadt a fost nevoit să își reducă activitatea la maximum. Într-o conferință de presă din 2 aprilie Paolo Ferri, șeful centrului ESA de control al zborului arăta că unul dintre angajați a fost testat pozitiv la COVID-19. ”Din fericire, acesta se simte bine și este în curs de recuperare. Din păcate el a intrat în contact cu circa 20 de persoane, mai înainte de a fi diagnosticat. Pentru a evita propagarea infecției, toate aceste persoane au fost puse în carantină și clădiri întregi au fost minuțios curățate și dezinfectate. Cele mai multe dintre aceste persoane lucrau pentru misiunile Solar Orbiter, Mars Express, ExoMars Trace Gas Orbiter și pentru misiunea Cluster. […] Am decis să suspendăm preventiv operarea acestor misiuni, până când riscul potențial de răspândire a virusului va fi eliminat.” Instrumentele științifice ale acestor patru misiuni au fost trecute pe ”safe mode” în așteptarea revenirii la normal.
Centrul de Control al Zborului din Darmstadt va fi activ numai pentru misiunile care necesită prezența controlorilor de la sol. De exemplu, în drumul ei către Mercur, sonda BepiColombo, realizată în colaborare de ESA și JAXA, pe 10 aprilie va efectua o trecere prin apropierea Pământului. Pentru a putea corecta traiectoria sondei sunt necesare comenzi transmise de pe Terra și de aceea ESA a pregătit o echipă specială destinată acestui scop.
Acestea sunt doar câteva exemple ale efectelor pandemiei asupra explorării spațiale. Rămâne de văzut dacă vor apărea și altele. Sper ca ele să nu afecteze măcar două mari evenimente din acest an: prima lansare a unei capsule Dragon cu echipaj uman, care ar trebui să aibă loc către sfârșitul lunii mai, și lansarea misiunii roverului marțian Perseverance, care ar trebui să aibă loc între 17 iulie și 5 august.
