FOTOGEOGRAFICA, un sfert de veac de ştiinţă, pasiune, tehnică

Într-o Românie în rapidă schimbare, multe începuturi sfârșesc repede, fie că sunt firme, politici, proiecte, mai mari sau mai mici. De aceea, un fenomen cultural care împlinește 25 de ani capătă valoare de tradiție și ne dă sentimentul de durabilitate, mai ales că este opera unei generații noi – studenți, elevi, tineri fără vârstă.

În cele ce urmează, vă prezint istoria fenomenului Fotogeografica. Va fi, poate, mai puțin o poveste, ci mai degrabă un raport, un bilanț, cu cifre, cu nume, cu date. Aș vrea să citiți dincolo de ele deopotrivă greutățile, entuziasmul și bucuriile.

Începuturi

1994 – FOTOGEOGRAFICA a apărut ca iniţiativă a unui grup de studenți din Facultatea de Geografie, Universitatea București, care au dorit creșterea în comunitate a gradului de conștientizare a valorii patrimoniului cultural și natural, prin arta fotografică, având ca tematică, inițial, peisajul natural. Ideea de competiție pe teme geografice avea să ne fie expusă în anul 1994 de profesorul cercet. Dumitru Baltă. Aceasta a fost preluată și dezbătută în cadrul Clubului Facultății de Geografie a Ligii Studenților și transpusă într-o primă formă în anul 1997.

1997 – Atunci a avut loc și prima expoziție, ce a cuprins 45 de lucrări, realizate de 15 studenți ai facultății. Trebuie să amintesc aici pe cei care au făcut parte din echipa de organizare: Adrian Popescu, Petrișor Iordan, Paul Bordaș, Cosmin Boroș, Nicolae Cârcei, Daniel Peptenatu, Ștefan Constantinescu, Aurelian Giugal, Cezar Gherasim și Dan Eremia, dar și pe liderii mișcării studențești, Antonie Popescu, Gabriel Zbârcea, Marius Bostan, Mugurel Stan, Rafael Udriște, Romeo Moșoiu ori Viorel Badea care au suținut acest nou concept. Menționez că nimeni nu s-a gândit în acel moment la o manifestare atât de amplă, care va ajunge să cucerească inimile miilor de iubitori de artă și natură din România și nici nu ne-am imaginat câți ”nebuni frumoși” va reuși să adune ca într-o mare familie.

1998 – Apare cadrul competițional, cu reguli de participare pe cele două secțiuni, artistică și științifică. În acest an, conducerea Facultății de Geografie acordă sprijin în organizare, prin jurizarea și premierea lucrărilor. Tot din acest an se organizează primele prezentări și dezbateri cu renumiți profesori ai facultății, cercetători și alpiniști, ceea ce se va concretiza ulterior în programul complementar ”Serile Fotogeografica”.

1999 – ediția a III-a FOTOGEOGRAFICA primește un prim și puternic impuls prin implicarea directă a doamnei Aliz Kosza, manager AGFA FILM, care acordă un sprijin financiar substanțial pentru acele vremuri. Beneficiind de sprijinul logistic al Casei de Cultură a Studenților București, de la această ediție, competiția își deschide porțile pentru toți studenții Centrului Universitar București. În paralel cu manifestarea expozițională, continuă prezentările și dezbaterile cu tematici specifice artei fotografice,  suținute de importante personalități în domeniu: Cristian Lascu – cercetător la Institutul de Speologie ”Emil Racoviță”, conf.univ.dr. Emil Vespremeanu – Centrul de Cercetări Costiere, Teodor Negoiță, – directorul Centrului Român de Cercetări Polare, Paul Agarici – director imagine Trustul de Presă ”Curentul” și Emilian Urse – coordonatorul Stud-Film de la Casa de Cultură a Studenților București.

2000 – ediția a IV-a,  este anul de grație în care manifestarea dobândește noi dimensiuni și expoziția cu cele mai valoroase lucrări este organizată la Muzeul de Istorie al Muncipiului București. De la această ediție, prin implicarea Ministerului Tineretului și Sportului, FOTOGEOGRAFICA se transformă într-un amplu eveniment de tineret și capătă caracter național, devenind astfel ”Salonul Național de Fotografie pentru Tineret Fotogeografica”. Tot în 2000, au fost incluse pe lista programului ”Serile Fotogeografica”, seminarii, proiecții video și de diapozitive suținute și prezentate de nume cunoscute ale artei fotografice, științei și sporturilor extreme, printre care amintesc pe acad.prof.univ.dr. Marcian Bleahu, prof.univ.dr. Radu Igaszag și alpinistul Constantin Lăcătușu.

2001 – ediția  a V-a –  FOTOGEOGRAFICA realizează un salt calitativ și organizatoric de excepție: Salonul și serile de dezbateri și proiecții sunt găzduite de Universitatea Populară ”Ioan I. Dalles„. Reușita acestei ediții a fost asigurată și de suportul alpinet.org și ZITEC, prin sprijinul efectiv al lui Alexandru Lăpușan și al minunatei sale echipe, care a făcut posibilă prezentarea Fotogeografica pe internet sub forma expoziției online și în același timp, a accesului la toate materialele informative privind evenimentul.

2002 – ediția a VI-a aduce un plus de valoare în vizualul Salonului Fotogeografica, prin organizarea în paralel a expozițiilor personale ale lui Cristian Lascu și Mihai Moiceanu, precum și a unei expoziții de tehnică fotografică veche a Muzeului Municipiului București. În plan asociativ s-a constituit un parteneriat între Casa de Cultură a Studenților București și Clubul Ecologic UNESCO PRONATURA.

2003 – ediția a VII-a. Una dintre cele mai valoroase colaborări a venit odată cu National Geographic România care ne-a oferit sprijinul, începând cu 2003, ne-a dat un nou impuls, bazat pe emulația tinerilor fotografi pasionați de domeniul științelor naturii și al conservării patrimoniului natural și cultural. Desprinsă din formatul ”Serilor Fotogeografica”, în noiembrie 2003, am reușit să organizăm și prima conferință de mare succes ”Salvând Edenul României”, inspirată după articolul publicat în ediţia revistei National Geographic din septembrie 2003, realizat de David Quammen.

• 

• 

• 

• 

• 

• 

• 

FOTOGEOGRAFICA pleacă la drum

2004 – ediția a VIII-a aducea, în avanpremieră la FOTOGEOGRAFICA, prezentarea de excepție a lui Jozsef L. Szentpeteri, biolog și fotograf de la National Geographic, ce efectua o misiune de documentare în România. În luna august a aceluiași an, punctăm încă o realizare inedită: ”Fotogeografica în varianta multimedia”, un compact disc deosebit ce conținea o selecție cu cele mai reușite lucrări din cadrul celor opt ediții ale competiției desfășurate până atunci, precum si o prezentare a festivalului, a personalităților participante și a susținătorilor evenimentului. Totodată, în cadrul acestui eveniment, au fost prezentate și lansate proiectele: “Ecostud, dezbateri publice privind conștientizarea problemelor de mediu” și “Programul de promovare a patrimoniului natural și cultural al României prin intermediul studenților“, denumit ulterior România Student Tour. Prima acțiune a acestui proiect ce urma să devină celebru a fost concretizată într-un eveniment de excepţie denumit ”Misterele Olteniei de sub munte”.

2005 – ediția a IX-a. FOTOGEOGRAFICA avea să primească sprijinul unei instituții de elită din cultura românească, Teatrul Național ”I.L. Caragiale” București. A fost anul în care am răspuns unor noi provocări. Pe lângă secțiunile artistică și științifică, am introdus și secțiunea fotoreportaj.

2006 – La primul jubileu, atins odată cu ediția a X-a, se realizează primul catalogși placheta omagialăcare a fost înmânată personalităților ce au sprijinit această mișcare-fenomen. Efortul a fost suplinit de asistența și mesajele venite din partea unor oameni inimoși precum: Dinu Lazăr, Radu Igaszag, Mihai Moiceanu, Ștefan Răgălie, Tamaș Andras, a nelipsitului Cristian Lascu și a întregii echipe ZITEC. Ecourile în presă au fost amplificate prin reușita lui Alin Popescu. Fotografia ”Slalom”, premiată cu locul I la Fotogeografica a obținut Marele Premiu la prima ediție a Concursului International Microsoft Future Pro Photographer. Era prima mare intersectare cu alte competiții internaționale de acest gen și totodată o mare satisfacție.

2007 – Ediția cu numărul XI a fost posibilă datorită sprijinului primit din partea ARCUB și a lui Ionel Ioniță, generosul director al Muzeului de Istorie al Municipiului București, care ne încânta cu noblețe de fiecare dată când solicitam spațiul expozițional. Și astfel, Fotogeografica făcea încă un pas important, devenind unul dintre evenimentele culturale majore ale capitalei României.

2008 – Trebuie menționat sprijinul considerabil acordat de Manuel Avramescu, directorul Agenției Naționale pentru Sprijinirea Inițiativelor Tinerilor, care s-a implicat direct în organizare ediției a XII-a  și a făcut ca lucrurile să se mențină pe linia dezvoltată până atunci.

2009 – La  ediția a XIII-a, FOTOGEOGRAFICA apasă butonul de alarmă, de formare a unei noi conştiinţe pentru protejarea mediului. Apare astfel o preocupare nouă și este introdusă în tematica celor două secţiuni: artistică- impresii din natură – natură vie şi jurnalistică – efectul omului asupra mediului natural – natură moartă.

FOTOGEOGRAFICA, gardian al naturii sălbatice și al parcurilor naționale

2010 – Ajunsă la ediţia a XIV-a, FOTOGEOGRAFICA pune accentul pe utilizarea imaginilor ca mijloc artistic de promovare a acţiunilor în natură, fie ele de protecţie a valorilor naturale şi culturale, fie expediţii în ţinuturi sălbatice. Astfel, reluam cu premianții Fotogeografica, proiectul România Student Tour, program național de redescoperire și promovare a valorilor patrimoniului național al României. Cu sprijinul Sorinei Plăcintă, senator și fost ministru al Tineretului și Sportului, s-au realizat două expediții fotografice și am editat albumele de colecție: ”Plaiurile Vrancei” și Enigmele Buzăului”,

2011 – La  ediția a XV-a, FOTOGEOGRAFICA era deja un brand consacrat, ca urmare a efortului de organizare sporit, dar şi datorită creşterii continue a numărului celor pasionați de fotografie, publicul nostru ţintă. Cu premianții Fotogeografica realizam încă două albume de excepție: ”Ținutul Neamțului, leagăn de legendă” și ”Din tainele Bucovinei”.

2012 – ediția  a XVI-a, FOTOGEOGRAFICA răspundea unei noi provocări prin introducerea în secțiunea fotoreportaj a tematicii ”situri Natura 2000 din România”, iarsecţiunea artistică își păstra mesajul inițial, cu lucrări din “natura, cultura şi tradiţiile româneşti şi tot în acest an, am realizat albumul „Haţeg, ţinutul dinozaurilor”,  o lucrare reprezentativă pentru această regiune cu un potenţial deosebit.

2013 – ediția  a XVII-a, FOTOGEOGRAFICA prezenta în continuare natura sălbatică, speciile remarcabile, peisajele surprinzătoare, farmecul încă nealterat al lumii satului. La România Student Tour, într-o viziune inedită, a fost realizat albumul ”Din lumea Banatului”, cu sprijinul Stațiunii de Cercetare Orșova a Universității București.

2014 – la ediția a XVIII-a, în FOTOGEOGRAFICA este introdusă în premieră secțiunea wildlife, iar în plan organizatoric, primește un aport suplimentar din partea instituțiilor ce sprijineau această mișcare. Asfel, Salonul Național se organizează la Muzeul de Istorie al Municipiului București, o altă expoziție cu cele mai reușite lucrări din secțiunea peisaj la Teatrul Național ”I.L. Caragiale”,  a treia, cu wildlife, la Muzeul de Istorie Naturală “Grigore Antipa, iar la Parcul Natural Văcărești sărbătoream Ziua Mediului într-un program conex.

Țările Țării

2015 – ediția a XIX-a. În jurul lui Cristian Lascu au fost convocați pentru juriu patru foști premianți Fotogeografica: Petrișor Iordan (1998), Alex Axon (2004), Silviu Matei (2002, 2003, 2009, 2010) și Alin Popescu (2006). La România Student Tour realizăm una dintre cele mai faimoase povești iconice, în aria mofetică a Carpaților Orientali, prin albumul ”Ținutul Vulcanilor, izvor de civilizație” și editam întreaga colecție de până atunci a României Student Tour. Astfel, Fotogeografica și România Student Tour își măresc și prin această realizare familia de prieteni și suținători, printre care trebuie să-i menționez, prin aportul adus celor două proiecte, pe Dragoș Preda și Gabriel Petrea, ca și pe Gabriela Szabo, Ministru al Tineretului și Sportului, care au sprijinit efectiv această acțiune.

După 20 de ani

2016 – La ediția a XX-a, FOTOGEOGRAFICA primește medalia ”pentru merite deosebite în dezvoltarea învățământului geografic”, distincție acordată cu ocazia anivesării celor 115 ani de învâțământ geografic în Universitatea din  București și celor 25 de ani de la înființarea Facultății de Geografie. Tot în acest an, ca umare a propunerii lui Silviu Chiriac, am dat curs programului de promovare a biodiversității din România, ,,Ursul, simbol al sălbăticiei”,  lansat de Asociația pentru Conservarea Diversității Biologice, în colaborare cu Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, la care am cu participat fotografi deja consacrați.

2017 – Odată cu ediția a XXI-a, câștigam un nou partener, Cercul Militar Național, unde am organizat Salonul Național, una dintre cele mai solemne ediții. În acel an, înregistram numărul record de voluntari în organizare, peste 50 de studenți, membri ai Centrului de Cercetare a Mediului și Efectuare a Studiilor de Impact din cadrul Facultății de Geografie – Universitatea București. Retrăiam anii studenției! Cu câștigătorii ediției, realizam al 10-lea album România Student Tour,  ”Dobrogea la răscrucea timpurilor”, ce ne introducea într-o lume fascinantă, cuprinsă într-un mănunchi de 80 de povești iconografice inedite.

2018 – În anul CENTENARULUI ROMÂNIEI, la ediția a XXII-a FOTOGEOGRAFICA, Salonul se reîntorcea la Teatrul Național ”I.L. Caragiale” și avea să rămână acolo încă trei ani consecutivi, prin sprijinul Adrianei Popescu, director de comunicare și relații internaționale și prin bunăvoința managerului general, Ion Caramitru. Tot în acest an aniversar, la propunerea Lilianei Popescu, directorul Casei de Cultură a Studenților din Sibiu, am realizat, cu premianții ediției, albumul ”Civilizația Mărginimii”.

Propunerea venită din partea lui Gabriel Petrea, Ministrul Consultării Publice și Dialogului Social, de a realiza o lucrare dedicată întru-totul centenarului, a fost transpusă în albumul ”Transilvania, inima României”, lucrare realizată cu campionii FOTOGEOGRAFICA, prefațată și apreciată de acad. prof. łoan-Aurel Pop, Rectorul Universității Babeş-Bolyai, Preşedintele Academiei Române.

Performanțe

2019 – ediția a XXIII-a aduce noi reconfirmări. FOTOGEOGRAFICA a fost  laureată la ”Gala Tineretului din România – Iași 2019”, organizată de Ministerul Tineretului și Sportului. De asemenea,  o veste venită de la Madrid ne onorează: fotografia de copertă și Locul II FOTOGEOGRAFICA 2017 obținea locul I la unul dintre cele mai mari Saloane Internaționale de Artă Fotografică, MONTPHOTO 2019 – SPANIA, dintr-un total de 13000 de fotografii. ”Lacustre”, fotografia lui Gheorghe Popa, este una dintre cele mai premiate fotografii: mențiune de onoare la categoria Nature-Trees, ipa 2018 și poate fi admirată în publicaţii din Statele Unite, Franţa, Spania sau Japonia. Aceasta este singura lucrare a unui fotograf român şi singura fotografie din România care este publicată în National Geographic Fine Art”. Era a doua oară când juriul Fotogeografica desemna lucrări ce urmau să fie validate la nivel internațional: prima dată cu ”Slalom”, Alin Popescu (2006)și ”Lacustre”, Gheorghe Popa (2019).  Câștigătorii Fotogeografica au participat în proiectul România Student Tour și am realizat împreună albumul ”Ținutul Pădurenilor, inima de fier a Daciei străbune.

Înfrățiți cu arborele secular

2020 – După rezultatele înregistrate, la propunerea CARTEDD – Universitatea din București, am înscris Bradul de la Gura Râului, din Mărginimea Sibiului, în competiția European Tree of the Year – Arborele European al Anului 2020 și am poziționat astfel România pe harta Europei, pe un onorabil loc 5, după Cehia, Croaţia, Rusia şi Olanda, devansând Portugalia, Marea Britanie, Ungaria, Spania, Slovacia, Franţa, Polonia, Irlanda, Bulgaria şi Italia.

Tot în anul 2020, constrânși de starea de urgență decretată în România, în contextul determinat de restricțiile impuse de pandemie, am găsit o soluție inedită: lucrările Salonului Național de Fotografie FOTOGEOGRAFICA au putut fi vizionate doar în vitrinele Foaierului Media al Teatrului Național ”I.L. Caragiale, din exterior. Premierea și tot programul cultural complementar s-au desfășurat în mediul virtual. În tot acest timp, cele 14 albume din colecția România Student Tour au fost transpuse video și difuzate on line. Muncă nu tocmai ușoară, având în vedere timpul scurt și volumul mare de muncă, dar cu Svetlana Crăciun, Claudiu Mladin, Bebe Astur și Cosmin Boroi, deveniți videografi celebri, cu vocile de aur ale radioului: Dan Creța, Daniela Mihai Soare, Ligia Necula, Irina Chiriac, Alexia Adelina Tocitu și cu muzica lui Mihai Toma, am reușit!

O poveste departe de a se fi terminat

2021 – Jubileul 25 FOTOGEOGRAFICA – este marcat prin deschiderea unei noi categorii, OPEN, pentru toți fotografii amatori ori profesioniști din România, dar păstrează și caracteristica inițială de tineret, prin categoria studenți/elevi. Cu premianții ediției precedente și jubiliare s-au realizat două albume rămase restante (din cauza pandemiei) în programul România Student Tour, ”Apuseni, Țara de Piatră” și ”Maramureșul, moștenirea unui neam”.

„Fotogeogafica unui sfert de veac” primeşte sprijinul comunităţii RePatriot printr-un parteneriat strategic. Marius Bostan, fost Ministru al Comunicațiilor și pentru Societatea Informațională şi iniţiatorul proiectului, aduce un nou suflu de energie, iar senatorul Viorel Badea, preşedintele Comisiei pentru Cultură şi Media a Senatului, se implică direct şi susţine acest curent creator al promotorilor culturali din România.

Fiecare ediţie FOTOGEOGRAFICA a fost o vitrină deschisă a momentului, dar şi un fel de capsulă a timpului căci, an după an, s-a scris, o cronică ce numără deja 25 de capitole, un demers unic prin longevitate şi seriozitate. La amploarea acestui curent au contribuit numeroși fotografi celebri, exploratori, jurnaliști, renumite personalități din domeniul academic și nu numai, recunoscuți faptic ca adevărați ambasadori culturali ai României. Aici amintesc aportul adus în programul complementar de Alexandru Axon, Mihai Cernat, Bogdan și Christian Ciubotărăscu, Ligia Necula, Tudor Marin, Mihai Deneş, prof.univ.dr. Cristian Iojă, conf. univ. dr. Bogdan Suditu, conf. univ. dr. Nicolae Cruceru, lector univ. dr. Alexandru Andrășanu şi menţionările ar putea continua.

Prestigioase instituții culturale, de știință și educație, organizații patronale ori neguvernamentale din diferite medii au recunoscut în Fotogeografica un portal spre un eden virtual. Suportul mediatic a fost și el unul consistent, prin publicarea unor articole despre activitățile derulate ori despre participanți în revistele de specialitate, dar mai ales în cotidiane sub formă de anunțuri, reportaje, interviuri ori emisiuni tematice.

Cataloagele Fotogeografica şi albumele România Student Tour, produse culturale autentice, au fost prezentate la diverse evenimente naţionale şi internaţionale, fiind apreciate ca adevărate mijloace de informare și instruire prin artele vizuale.

Prin FOTOGEOGRAFICA am arătat o altă geografie a României, aceea în care imaginile pledează pentru valorile patrimoniale și naturale, mai puțin alterate, un mesaj mai ușor perceptibil și cu un impact mai mare pentru societate.

Aşa ar putea fi transpusă, pe scurt, o istorie FOTOGEOGRAFICA, o poveste care continuă să fie scrisă și trăită.

Paul Bordaș, fondator FOTOGEOGRAFICA