Limbajul se comportă aidoma genelor. Aceasta a fost ideea de la care au plecat mai mulți geneticieni din Marea Britanie și SUA, cercetători care, folosind aceleași metode cu care dezvăluie parcursul oamenilor prin istorie în funcție de mutațiile genetice, au reușit să identifice vârsta exactă a celebrei opere antice „Iliada”.
Studiul publicat în jurnalul de specialitate Bioessay arată metodele prin care specialiștii au reușit această performanță. În primul rând, oamenii de știință au folosit lista Swadesh, o listă creată între anii 1940-1950 de către lingvistul american Morris Swadesh, listă ce conține 200 de concepte ce se regăsesc în toate limbile și toate culturile lumii (Ex. „mama”, „tata”, „apă„ etc.). Nu mai puțin de 173 dintre acestea au fost identificate și în „Iliada”. Apoi, comparând limbile hittita (popor ce a trăit în perioada presupusului Război Troian), greaca veche și cea modernă, au putut identifica modul în care acestea au evolut de-a lungul timpului. A reieșit că termenii folosiți de Homer sunt cei din perioada anului 762 î.Hr. (+/- 50 de ani).
Cum Războiul Troian ar fi avut loc în secolul al XIII-lea î.Hr., înseamnă că Homer – dacă a existat cineva cu acest nume – și-a scris opera la aproape 500 de ani după încheierea conflictului. În fapt, cercetătorii nu sunt siguri că Homer ar fi autorul „Iliadei”, aceasta fiind, mai degrabă, o culegere de povestiri transmise pe cale orală timp de secole.
Nici măcar Războiul Troian nu este o certitudine, asta chiar dacă arheologul german Heinrich Schliemann, și colegul acestuia, englezul Frank Calvert, au identificat ruinele Troiei și urmele unui conflict care a pus capăt existenței cetății, urme constând în numeroase săgeți și resturi arse de până la 1,5 metri grosime, care datează din secolul al XII-lea î.Hr. Nu se poate spune însă dacă a fost vorba despre războiul troian sau despre un război civil, mister care, probabil, nu va fi dezlegat prea curând.
