În iulie anul trecut, o observație surprinzătoare a captivat oamenii de știință: stratosfera de deasupra Antarcticii a înregistrat cea mai timpurie încălzire documentată vreodată. Această descoperire, raportată de oamenii de știință de la NASA, marchează o premieră în cei 44 de ani de când Biroul de Modelare și Asimilare Globală (GMAO) înregistrează date atmosferice.
În mod normal, stratosfera mijlocie, la aproximativ 30 de kilometri deasupra suprafeței Pământului, este extrem de rece, cu temperaturi de aproximativ -80 de grade Celsius. Cu toate acestea, pe 7 iulie 2023, oamenii de știință au observat o încălzire spectaculoasă: temperaturile au scăzut de la -80 la -65 de grade Celsius. Această schimbare a stabilit un nou record pentru cea mai ridicată temperatură din luna iulie înregistrată vreodată deasupra Antarcticii. Această încălzire neobișnuită a durat aproximativ două săptămâni, înainte ca temperaturile să revină la niveluri mai scăzute. Cercetătorii au înregistrat apoi o altă creștere temporară a temperaturilor, până la -1°C pe 5 august. Lawrence Coy și Paul Newman, doi cercetători în domeniul atmosferei din cadrul Biroului de modelare și asimilare globală (GMAO) al NASA, au examinat recent în detaliu acest eveniment excepțional pentru a încerca să înțeleagă acest fenomen surprinzător.
Conform analizelor, fenomenul de încălzire observat este strâns legat de vortexul polar, un set de vânturi puternice din vest care învăluie Polul Sud cu aproximativ 300 km/h în timpul iernii australe. În condiții normale, acest vortex este simetric și stabil. Cu toate acestea, uneori se poate deforma și slăbi, ducând la o reducere a vitezei vântului și la o încălzire semnificativă a stratosferei deasupra Antarcticii. Trebuie remarcat faptul că, spre deosebire de Arctica, unde astfel de evenimente au loc aproximativ o dată la doi ani, Antarctica se confruntă cu aceste fenomene mult mai rar: aproximativ o dată la cinci ani.
În iulie 2023 s-au înregistrat, de asemenea, unele dintre cele mai ridicate temperaturi de suprafață înregistrate vreodată deasupra Antarcticii, egalându-le pe cele din iulie 1991. Cu toate acestea, Paul Newman subliniază că încălzirea bruscă a stratosferei nu pare să fie direct legată de anomaliile climatice de la suprafață. „Variația temperaturilor de la suprafața mării și ale gheții marine pot perturba sistemele meteorologice la scară largă din troposferă, dar este dificil să se determine exact modul în care aceste perturbări afectează vortexul polar”, notează cercetătorul. Oamenii de știință continuă să monitorizeze și să analizeze aceste evenimente pentru a înțelege mai bine mecanismele de bază și implicațiile lor potențiale asupra climei globale. Deși legătura dintre aceste variații stratosferice și tendințele climatice mai ample rămâne neclară, studiul acestor fenomene contribuie la o mai bună înțelegere a atmosferei Pământului și a comportamentului său extrem.