Oamenii de știință de la Universitatea din Mainz în Germania au făcut un pas important în direcția dezvoltării a ceea ce ar putea fi primul „vaccin anti-cancer universal”. Rezultatele înregistrate în cadrul primelor teste umane, dimpreună cu cele pe șoareci, au fost publicate recent și sugerează că noua tehnică ar putea fi folosită pentru a activa sistemele imunitare ale pacienților împotriva oricărui tip de tumoare, oriunde s-ar afla aceasta în corp.
Spre deosebire de vaccinurile cunoscute, cel al germanilor le-ar fi administrat pacienților deja bolnavi de cancer mai degrabă decât celor care doar prezintă riscul îmbolnăvirii. El acționează prin lansarea unor mici „săgeți” care conțin bucăți de ARN extrase din celulele canceroase ale pacientului către sistemul imunitar al organismului, determinându-l să lanseze un atac furibund asupra oricăror tumori pe care le întâlnește.
Prin transformarea ARN-ului din acele „săgeți”, se creează antigeni tumorali prin care cercetătorii pot, teoretic, să mobilizeze sistemul imunitar împotriva oricărui tip de cancer. O astfel de imunoterapie anti-canceroasă poate genera un vaccin cu potențial universal care acționează rapid și are costuri de producție accesibile.
Imunoterapia este deja folosită, cu rezultate importante, de mai mult timp. Dar, până acum, cercetătorii au aplicat-o mai ales prin manipularea genetică a unor celulele imunitare speciale, pe care le injectau apoi pacienților, în cadrul unui proces cronofag și costisitor.
Diferența adusă de noua tehnică este că vaccinul este produs în laborator și introduce ADN-ul cancerului în celulele imunitare din organism, ceea ce este mult mai puțin invaziv. Totodată, presupune că vaccinul poate fi modificat încât să vâneze o gamă largă de tipuri de cancer.
Și atunci, de ce nu atacă sistemul imunitar în mod natural cancerul? Unul dintre motive este acela că celulele canceroase sunt similare în multe feluri celulelor normale, iar sistemul imunitar evită să-și atace sinele. Acest lucru înseamnă că dezvoltarea unui vaccin implică folosirea unui antigen – o moleculă străină care funcționează ca o etichetare „în ochii” sistemului imunitar – care nu apare în cazul celulelor normale. Abia atunci când leucocitele (celule ale sistemului imunitar) detectează antigeni care nu sunt exprimați în celulele normale adulte, au reacții foarte agresive împotriva acelor „invadatori”.
Și exact pe acest tip de antigen specific cancerului este proiectat noul vaccin să îl introducă în sistemul imunitar. El funcționează prin ambalarea ARN-ului canceros într-o membrană simplă de acid gras, cu o ușoară sarcină electrică negativă.
Astfel, odată ce vaccinul este injectat în pacient, el este atras prin sarcină electrică înspre leucocitele dendritice din splină, noduli limfatici și măduva osoasă. Leucocitele dendritice le „arată” apoi ARN-ul canceros limfocitelor (celule T) din organism „comandându-le” să îl caute peste tot și să extermine toate celulele care îl conțin.
În cadrul testelor pe șoareci, cercetătorii germani au demonstrat tocmai acest lucru: odată injectat cu vaccinul anti-cancer, sistemul imunitar a putut lupta împotriva unor tumori cu creștere accelerată și agresivă. Desigur, multe dintre rezultatele obținute în experimentele cu șoarecii nu se extrapolează la oameni.
De aceea, echipa de specialiști a testat o versiune a vaccinului pe trei pacienți cu melanom. Scopul principal a fost, momentan, acela de a proba dacă el poate fi folosit fără urmări negative serioase în cazul oamenilor și mai puțin de a-i testa eficiența. Rezultatele preliminare sunt promițătoare: efectele secundare au fost limitate la simptome tipic gripale, care sunt preferabile oricăror tratamente ce implică chemoterapie.
Se așteaptă acum să treacă 12 luni pentru extragerea unor rezultate mai ample ale acestui test de siguranță și dacă totul decurge bine, cercetătorii vor demara un test clinic mai complex pentru a proba dacă vaccinul într-adevăr funcționează. Deși suntem într-un moment incipient al acestei descoperiri, datele disponibile ne dau speranțe mari și îndreptățite că este doar o chestiune de timp pentru ca boala secolului, cancerul, să nu mai fie o problemă pentru nimeni, niciodată.
