James Watson, Pionierul Structurii ADN-ului Dublu Elicoidal, a Decedat

James Dewey Watson, cunoscut pentru contribuția sa esențială în descoperirea structurii dublu elicoidale a ADN-ului, inițiatorul Proiectului Genomului Uman și, din păcate, faimos și pentru declarațiile sale rasiste și sexiste, a murit la vârsta de 97 de ani.

Decesul său a fost confirmat de fiul său, Duncan, pentru The New York Times, care a declarat că Watson a decedat joi într-un hospice din East Northport, New York, pe Long Island, după ce fusese spitalizat din cauza unei infecții. Laboratorul Cold Spring Harbor a confirmat, de asemenea, trecerea sa în neființă.

Născut în Chicago în 1928, Watson a devenit cunoscut pe plan științific în 1953, la vârsta de 25 de ani, când, împreună cu colegul său Francis Crick, la laboratorul Cavendish din Anglia, a elucidat structura moleculară a ADN-ului – planul genetic al vieții. Descoperirea lor a depins în mare măsură de munca chimistei și cristalograf Rosalind Franklin de la King’s College din Londra, ale cărei imagini cu raze X ale ADN-ului au oferit indicii esențiale despre arhitectura în formă de scară spiralată a moleculei. În special, o imagine din laboratorul lui Franklin, Foto 51, a făcut posibilă descoperirea realizată de Watson și Crick. Cu toate acestea, Franklin nu a fost pe deplin creditată pentru contribuția sa, imaginea fiindu-i furnizată lui Watson și Crick fără știrea sau consimțământul ei de către Maurice Wilkins, un biofizician și coleg al lui Franklin.

Watson, Crick și Wilkins au primit Premiul Nobel pentru Fiziologie sau Medicină în 1962 pentru descoperirea structurii ADN-ului. La acel moment, Franklin decedase (a murit în 1958 la vârsta de 37 de ani de cancer ovarian), iar Premiile Nobel nu sunt acordate postum. Totuși, tratamentul aplicat de Watson și Crick asupra cercetării și persoanei lui Franklin a stârnit resentimente de durată în comunitatea științifică. De-a lungul carierei sale și în memoriile sale, Watson a denigrat inteligența și aspectul lui Franklin.

În 1955, Watson a devenit membru al facultății Universității Harvard, unde nu a fost popular. Celebrul biolog E.O. Wilson, tot de la Harvard, l-a numit în memoriile sale „cea mai neplăcută persoană pe care am întâlnit-o vreodată”, adăugând că „Watson radia dispreț în toate direcțiile.”

În 1968, Watson a devenit directorul Laboratorului Cold Spring Harbor din Long Island, New York, transformându-l într-o instituție de cercetare de prestigiu și orientându-l către genetica cancerului. În anii ’90, a lansat Proiectul Genomului Uman ca director al Centrului Național pentru Cercetarea Genomului Uman la Institutul Național de Sănătate. A părăsit proiectul în 1992, demisionând din NIH din cauza unei dispute privind patentarea genelor, pe care o contesta.

De-a lungul carierei sale, a fost cunoscut pentru comentariile sale bigot și ofensatoare, în special la adresa persoanelor de culoare și a femeilor. Comentariile i-au adus probleme în 2007, când a fost citat spunând că persoanele de culoare nu sunt la fel de inteligente ca cele albe. În acel an, s-a retras de la Cold Spring Harbor, dar și-a dublat afirmațiile – și pe cele similare ofensatoare – în ciuda reacțiilor negative, repetându-le în alte interviuri și ocazii.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România