5
(3)

Ecranele sunt omniprezente în viața tinerei generații. De la jocurile video la rețelele sociale și orele petrecute vizionând videoclipuri în streaming, utilizarea tehnologiei a devenit o parte inevitabilă a vieții de zi cu zi a adolescenților. Cu toate acestea, impactul lor asupra sănătății mintale a tinerilor rămâne un subiect de dezbatere. Un studiu publicat de University College London (UCL) oferă noi perspective fascinante asupra acestei probleme, concentrându-se în special asupra efectelor jocurilor video și ale rețelelor sociale.

Unul dintre cele mai surprinzătoare rezultate ale studiului se referă la impactul jocurilor video asupra sănătății mintale a băieților. Potrivit cercetătorilor, băieții care joacă frecvent jocuri video la începutul adolescenței par să fie mai puțin susceptibili de a dezvolta simptome depresive câțiva ani mai târziu. Studiul, care se bazează pe date din Millennium Cohort Study (la care au participat peste 11 000 de adolescenți), arată că băieții care jucau jocuri video în mod regulat la vârsta de 11 ani aveau scoruri de depresie mult mai scăzute la vârsta de 14 ani decât cei care jucau jocuri video mai rar. Mai bine spus, băieții care jucau jocuri video în fiecare zi aveau scoruri de depresie cu 24,3% mai mici decât cei care le jucau o dată pe lună sau mai puțin. Cei care jucau cel puțin o dată pe săptămână au arătat rezultate și mai bune, cu o reducere de 25,1% a simptomelor depresive. Mai mult, băieții care jucau cel puțin o dată pe lună aveau scoruri de depresie cu 31,2% mai mici la vârsta de 14 ani decât cei care nu jucau aproape niciodată.

Pe de altă parte, rezultatele pentru fete au fost mult mai puțin încurajatoare. Studiul arată că adolescentele care petrec mult timp pe rețelele sociale la începutul adolescenței par să dezvolte mai multe simptome depresive în timp. De fapt, în comparație cu cele care foloseau rețelele sociale mai puțin de o dată pe lună, fetele care erau active zilnic pe aceste platforme la vârsta de 11 ani aveau un scor de depresie cu 13% mai mare la vârsta de 14 ani. Acest fenomen ar putea fi legat de mai mulți factori. Rețelele sociale, deși oferă o formă de conectivitate, pot, de asemenea, să expună tinerele fete la presiuni sociale, comparații constante și un potop de informații care provoacă anxietate. Cercetările sugerează că interacțiunile sociale digitale, care sunt adesea superficiale și bazate pe criterii estetice sau populare, pot exacerba sentimentele de izolare și anxietate, afectând în mod direct bunăstarea mentală a tinerilor utilizatori.

Studiul a subliniat, de asemenea, importanța activității fizice în relația dintre ecrane și sănătatea mintală a tinerilor. Potrivit cercetătorilor, beneficiile jocurilor video pentru sănătatea mintală sunt și mai accentuate atunci când acești tineri băieți se angajează într-o activitate fizică moderată. Pe de altă parte, pentru cei care sunt mai puțin activi, jocurile video pot juca un rol mai protector prin reducerea simptomelor depresiei. Acest lucru sugerează că o combinație de exerciții fizice și activități digitale de petrecere a timpului liber ar putea constitui un echilibru benefic pentru sănătatea mintală a tinerilor. Aceasta ridică o întrebare importantă pentru părinți și educatori: ar trebui interzise ecranele sau, dimpotrivă, ar trebui încurajate anumite practici moderate? Cercetătorii de la UCL subliniază că totul este o chestiune de echilibru. Utilizarea ecranelor nu trebuie negată, ci reglementată, ținând cont de activitățile fizice paralele și de tipul de conținut consumat.

Această constatare nu este complet nouă. Studii anterioare au explorat deja impactul jocurilor video asupra bunăstării mentale. Un studiu realizat de Universitatea Oxford, de exemplu, a arătat că jocuri populare precum Animal Crossing: New Horizons ar putea avea un efect benefic asupra moralului jucătorilor. Rezultatele au arătat că participanții la aceste jocuri s-au declarat mai fericiți și mai puțin stresați după sesiunile de joc. Cu toate acestea, nu este vorba doar despre jocuri video „terapeutice”. Cercetările au arătat, de asemenea, că atunci când jocurile video ocupă prea mult spațiu în viața unui adolescent, în special dacă sunt combinate cu o lipsă de activitate fizică, acest lucru poate fi în detrimentul dezvoltării sociale și educaționale. Prin urmare, timpul petrecut în fața ecranului nu ar trebui să fie o activitate izolată, ci parte a unui stil de viață echilibrat.

Poll: Ce parere aveti despre impactul jocurilor video si al retelelor sociale asupra sanatatii mintale a tinerilor?




Formular 230 Asociatia Science&Technology

Cât de util a fost acest articol pentru tine?

Dă click pe o steluță să votezi!

Medie 5 / 5. Câte voturi s-au strâns din 1 ianuarie 2024: 3

Nu sunt voturi până acum! Fii primul care își spune părerea.

Întrucât ai considerat acest articol folositor ...

Urmărește-ne pe Social Media!

Ne pare rău că acest articol nu a fost util pentru tine!

Ajută-ne să ne îmbunătățim!

Ne poți spune cum ne putem îmbunătăți?

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *

  • Rating