Primii coloniști de pe Insula Paștelui au călătorit către America de Sud, au interacționat cu locuitorii de acolo, după care s-au întors acasă. Aceasta este concluzia la care a ajuns o echipă de cercetători chilieni, care a fost publicată într-un articol din PLOS ONE.
Primii coloniști au ajuns pe Insula Pștelui în perioada anilor 1.000-1.300. În studiul din PLOS ONE sunt prezentate dovezi conform cărora unii dintre coloniști au navigat până la coasta vestică a Americii de Sud, după care s-au întors pe insulă. O asemenea călătorie implica parcurgerea unei distanțe de 3.700 km într-o călătorie care ar fi durat între una și două luni.
Cercetările anterioare au descoperit, în istoria orală a poporului de pe Insula Paștelui, relatări despre cel puțin o călătorie făcută de primii coloniști în America de Sud. În noul studiu, au fost analizate lame de obsidian descoperite într-un sit numit Anakena, cea mai veche așezare cunoscută de pe insulă. Cercetătorii au găsit cantități foarte mici de material vegetal pe aceste lame, dovadă că acestea au fost folosite pentru a procesa alimente vegetale. Analiza materialului vegetal a identificat de manioc, fructe ale arborelui de pâine, igname violet, taro, achira, ghimbir și măr tahitian. Dintre acestea, mărul și fructele de pâine din Tahiti s-au remarcat pentru că niciunul nu crește în mod natural pe Insula Paștelui – iar ghimbirul nu a mai fost văzut până acum în părți îndepărtate ale Oceaniei. Maniocul, cartofii dulci și achira s-au remarcat dintr-un motiv diferit – toate trei sunt alimente sud-americane. Cercetătorii au remarcat, de asemenea, că rămășițele de cartofi dulci au fost găsite în cele mai adânci părți ale sit-ului, ceea ce sugerează că au ajuns pe insulă în primii ani ai așezării. Din acet motiv cercetătorii chilieni au ajuns la concluzia că primii coloniști ai Insulei Paștelui s-au aventurat în America de Sud și au revenit acasă, poate de mai multe ori. În plus, ei sugerează că o parte din alimentele pe care le-au adus cu ei au fost plantate și folosite pentru a cultiva culturi în anii următori.
Daniela Mironov Bănuță
Jurnalist și specialist în comunicare cu experiență, Daniela face parte din echipa Atlantykron de 30 de ani. Predă cursuri de branding personal, comunicare personală și corporate, comunicare digitală.
Daniela este membru al echipei Știință & Tehnică, responsabilă de partea umanistă a Atelierelor S&T.
În viața de dincolo de insulă, face marketing pentru o companie de software și creează scenarii pentru proiecte de eLearning finanțate de Comisia Europeană. Este unul dintre voluntarii care a creat Enciclopedia digitală „România 1918. Oameni, momente și imagini”.
Are doi copii, voluntari în programul Ateliere S&T, și trei pisici care nu fac nimic toată ziua.
