Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Evoluția omului continuă, suntem în plină selecție naturală 4.7 (3)

Evoluția omului continuă. În cadrul unui studiu genetic de proporții, care a concentrat 170.000 de subiecți din UK și din SUA, oamenii de știință...

Cercetătorii danezi au identificat „Factorul X” la cimpanzei 0 (0)

Cercetătorii danezi au identificat „Factorul X” la cimpanzei

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă 0 (0)

Telomerii din ADN ne dau speranţa de viaţă

Cercetătorii scoţieni au găsit metoda prin care pot estima durata de viaţă a unei persoane, speranţa noastră de viaţă fiind scrisă în ADN încă de la naştere. Evident, telomerii nu pot prezice data la care vom părăsi această lume ca urmare a unui accident ori a vreunei boli contactate în urma stilului nostru de viaţă.

Genomul fetal pătrunde în lumina reflectoarelor. Dar suntem pregătiți să știm...

Genomul fetal pătrunde în lumina reflectoarelor. Dar suntem pregătiți să știm atât de mult?

Mai mulți cercetători din Hong Kong și din California dezvoltă o tehnică ce ar putea fi capabilă să descifreze întreg conținutul unui genom de fetus începând cu a noua săptămână de sarcină, numai prin recoltarea unei mici cantități din sângele mamei.

Poți contribui la descoperirea unui leac miraculos, care va salva lumea!...

Poți contribui la descoperirea unui leac miraculos, care va salva lumea!video
Fiecare posesor de computer personal poate veni în sprijinul cercetătorilor de la Universitatea Stanford, ajutându-i să studieze mai eficient maladii devastatoare precum Alzheimer, Huntington...

S-au descoperit rămășițele, vechi de 17.000 de ani, ale unui copil...

O echipă de oameni de știință a făcut recent o descoperire fascinantă în sudul Italiei: rămășițele unui copil care a trăit în...

Ce s-ar fi întâmplat dacă mayașii nu ar fi dispărut niciodată?...

Timp de secole, soarta civilizației mayașe a fascinat la fel de mult pe cât a uluit. Cum a putut un popor atât...

Primul pacient din lume tratat și vindecat de cancer prin editarea...

pacient vindecat de cancer
Felul în care o fetiță de 13 ani a fost vindecată de leucemie reprezintă o reușită majoră. Știrea despre un pacient vindecat...

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute 0 (0)

Geneticienii au produs embrioni clonați ai unei broaște dispărute

În cadrul proiectului Lazarus, oamenii de știință australieni au readus la viață și au reactivat genomul unei specii de broaște dispărute, folosind o tehnologie sofisticată prin intermediul căreia au implantat nucleul „mort” al unei celule a amfibianului respectiv în ovulul proaspăt al unei broaște dintr-o specie diferită.

Extracţia mostrelor ADN din creierele pacienţilor decedaţi elucidează din misterele...

Extracţia mostrelor ADN din creierele  pacienţilor decedaţi elucidează din misterele bolilor mintale

Un patolog american, de la Universitatea din Indiana, împreună cu o echipă internaţională de cercetători, a extras mostre de ADN din creierele aparţinând unor pacienţi decedaţi din perioada 1896-1938, păstrate de Muzeul de Istorie Medicală din Indianapolis, pentru a vedea dacă conţin gene legate de schizofrenie ori de alte boli mintale.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.