Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

De ce Regatul Unit va testa ADN-ul tuturor nou-născuților 5 (6)

Ce-ar fi dacă am putea detecta bolile unui copil înainte ca acesta să se îmbolnăvească? Aceasta este exact provocarea cu care se...

De ce unii oameni nu au măsele de minte? 3.8 (8)

De ce unii oameni nu au măsele de minte?

Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?

Terapia genetică telomerică prelungește cu 24% durata de viață a șoarecilor...

Terapia genetică telomerică prelungește cu 24% durata de viață a șoarecilor

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită? 5 (1)

Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită?

Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…

Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire...

Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire a celulelor stem

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.

Conservarea funcțională a genelor 1 (1)

conservarea-genelor-stiinta-tehnica
Pentru ca evoluționismul să fie convingător, este nevoie de dovezi solide. Dovezi științifice, directe, clare. De asemenea, și contra-argumentele, indispensabile în dezbaterea academică, ar...

Liderul viking Rollo a fost danez sau norvegian? 3.5 (8)

Liderul viking Rollo a fost danez sau norvegian?
O echipă mixtă de cercetători, danezo-norvegiană, a decis că este momentul să pună capăt unei dispute care durează de mai multe secole privind originea...

O genă cu două fețe 0 (0)

O genă cu două fețe

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

O nouă descoperire despre vânătorii-culegători europeni din epoca de piatră 4.2...

O descoperire recentă poate redefini înțelegerea noastră despre contactul uman timpuriu în epoca de piatră. Cercetătorii au descoperit, de fapt, urme genetice...

Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.