De ce Regatul Unit va testa ADN-ul tuturor nou-născuților 5 (6)
De ce unii oameni nu au măsele de minte? 3.8 (8)
Mulți dintre noi au suferit cel puțin o dată în viață de pe urma durerii provocate de măseaua, sau măselele, de minte. Există însă și norocoși care nu au aceste măsele (în număr de patru). Cum se explică această diferență dintre membrii aceleiași specii?
Terapia genetică telomerică prelungește cu 24% durata de viață a șoarecilor...
Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.
Noua generaţie de buldogi, radical îmbunătăţită? 5 (1)
Toţi câinii aparţin aceleiaşi specii, având doar fenotipuri diferite. De multe ori, apariţia unei noi rase de câine se face în funcție nevoia şi de cererile crescătorilor – aceasta poate duce însă la anumite probleme de sănătate ale rasei. Probabil cea mai afectată de probleme de sănătate rasă canină este buldog-ul…
Cercetătorii au reuşit să oprească şi să inverseze procesul de îmbătrânire...
Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor. Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.
Conservarea funcțională a genelor 1 (1)
Liderul viking Rollo a fost danez sau norvegian? 3.5 (8)
O genă cu două fețe 0 (0)
O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.
O nouă descoperire despre vânătorii-culegători europeni din epoca de piatră 4.2...
Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)
Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.




























