Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

De unde vine sifilisul? Un studiu ne oferă, în sfârșit, răspunsul...

Sifilisul, o boală cu transmitere sexuală, a marcat istoria Europei la sfârșitul secolului al XV-lea. Apariția sa bruscă, la scurt timp după...

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului 5 (1)

ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului

Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.

„Pixul ADN” revoluționează recoltarea probelor biologice 0 (0)

Micro-Swab
Un dispozitiv cu aspect similar unui pix i-ar putea ajuta pe medicii legiști să extragă cantități generoase de ADN de pe suprafețe dificile. Micro-Swab...

Cum se „rescrie” un genom 0 (0)

Cum se „rescrie” un genom

Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.

Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)

Băutorii de lapte au strămoşi comuni

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

O mutație face ca bacteria Escherichia coli să devină din inofensivă,...

Lumea bacteriilor reprezintă, în bună parte, o necunoscută pentru oamenii de știință. De exemplu, o bacterie banală, Escherichia coli, care este găzduită...

CRISPR: Cercetătorii chinezi vor rescrie ADN-ul uman 5 (1)

CRISPR
În luna august a acestui an, geneticienii chinezi vor edita ADN provenind de la persoane adulte, cu ajutorul instrumentului revoluționar CRISPR/Cas-9, într-o premieră mondială...

Fiecare om are în medie 100 de gene defecte 5 (1)

Fiecare om are în medie 100 de gene defecte

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea 4 (1)

Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea

Sunt în număr de 60 mutațiile genetice pe care fiecare individ le moștenește de la tată și de la mamă (într-o măsură diferită de la fiecare dintre ei) și nu între 100 și 200, așa cum se credea. În urma unui studiu, cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, Université de Montreal, North Carolina State University și Broad Institute of Harvard and MIT au redimensionat numărului de „erori” din ADN-ul fiecăruia dintre noi.

O genă cu două fețe 0 (0)

O genă cu două fețe

O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.