De unde vine sifilisul? Un studiu ne oferă, în sfârșit, răspunsul...
ADN-ul este noua materie primă a uzinelor Pentagonului 5 (1)
Cercetătorii Agenției Proiectelor de Cercetare Avansată pentru Apărare (Darpa), divizia tehnologică a Pentagonului, plănuiesc să se joace de-a Dumnezeu. Instituția guvernamentală a pus bazele unei fabrici de manipulare a materialului genetic, în cadrul căreia se vor crea noi forme biologice.
„Pixul ADN” revoluționează recoltarea probelor biologice 0 (0)
Cum se „rescrie” un genom 0 (0)
Un grup de cercetători de la Harvard a înlocuit o secvență de trei litere cu o alta la nivelul unui întreg genom de E. Coli, utilizând o nouă abordare care permite operarea „corecțiilor” genetice.
Băutorii de lapte au strămoşi comuni 0 (0)
Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.
O mutație face ca bacteria Escherichia coli să devină din inofensivă,...
CRISPR: Cercetătorii chinezi vor rescrie ADN-ul uman 5 (1)
Fiecare om are în medie 100 de gene defecte 5 (1)
Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.
Suntem toți mai puțin „mutanți” decât se credea 4 (1)
Sunt în număr de 60 mutațiile genetice pe care fiecare individ le moștenește de la tată și de la mamă (într-o măsură diferită de la fiecare dintre ei) și nu între 100 și 200, așa cum se credea. În urma unui studiu, cercetătorii de la Wellcome Trust Sanger Institute, Université de Montreal, North Carolina State University și Broad Institute of Harvard and MIT au redimensionat numărului de „erori” din ADN-ul fiecăruia dintre noi.
O genă cu două fețe 0 (0)
O genă implicată în obezitate ar putea fi responsabilă și de amplificarea efectelor pozitive ale acizilor grași Omega 3. Mecanismul de acțiune al genei respective a fost studiat de o echipă de cercetători condusă de Jose Ordovas de la „Human Nutrition Research Centre on Aging” din Boston, care l-a explicat într-un articol apărut în revista „Plos One”.

























