Genetică

În cadrul unui studiu publicat în PNAS, cercetătorii Universităţii din Austin, Texas şi cei ai Washington State University au observat, la animalele ai căror strămoşi fuseseră expuşi la agenţi contaminanţi, reacţii crescute la factorii de stres, concluzionând că rezistenţa fiecăruia la stres este în bună măsură o caracteristică moştenită.

Cercetătorii chinezi de la  BGI, cea mai mare organizație de genetică din lume, alături de Institutul de Genetică și Biologie Dezvoltatoare, de Academia de Științe Chineză și de Universitatea Shihezi, din provincia Xinjiang, au realizat o importantă performanță în domeniul clonării animalelor.

Spre finele acestui an, primele ovule crescute în laborator din celule stem umane ar putea fi fertilizate cu spermatozoizi. Cercetători de la Universitatea Edinburgh, din Marea Britanie, lucrează cu o echipă de la Școala Medicală Harvard, din Boston, pentru a produce în premieră ovule umane mature din celule stem izolate din țesutul ovarian uman.

În ultimii ani, s-a speculat, atât în presă cât și printre unii geneticieni, că sfârșitul bărbaților ar putea fi aproape, sau măcar probabil, ca urmare a sărăcirii constante a cromozolului Y.

MinION este un dispozitiv miniatural asemănător unei memorii USB, creat de firma britanică Oxford Nanopore, capabil să descifreze în câteva secunde ADN-urile genoamelor simple (de bacterii și virusuri), care ar putea avea aplicații majore în medicină și în genetică.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor englezi, publicat în revista Science, care analizează 185 de genomuri umane, fiecare dintre noi avem în jur de 100 de gene „defecte”. Unele dintre ele pot cauza afecţiuni, altele sunt inofensive, iar altele chiar sunt benefice.

Potrivit unui studiu efectuat pe şoareci de laborator, al cercetătorilor Şcolii Universitare de Medicină Washington, din St. Louis, publicat în revista Nature, anumite secvenţe ADN din celulele tumorale pot direcţiona sistemul imunitar spre distrugerea celulelor canceroase.

Această întrebare reprezintă unul dintre marile mistere ale biologiei. Într-un studiu publicat în revista Science, cercetătorii de la Institutul de Studii Biologice Salk susţin că au descoperit mecanismul din spatele îmbătrânirii celulare.

Potrivit unui studiu al cercetătorilor de la Universitatea din Aarhus, publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences, mutaţiile genetice care cresc capacitatea de adaptare a indivizilor se dezvoltă, cel puţin în cazul cimpanzeilor, la nivelul cromozomului X.

Cercetătorii Universităţii din Florida au dezvoltat un nou tip de terapie genetică pentru tratamentul unei forme de orbire ce afectează atât persoanele tinere, cât şi pe cele în vârstă – retinita pigmentară.