Genetică

Cu circa 100.000 de ani în urmă, rasa umană se afla în pragul extincției. Blocată în Africa, populația noastră se rarefiase până la mai puțin de 10.000 de membri. Și totuși, în câteva zeci de mii de ani, am început să ne răspândim prin lume și să ne înmulțim.

Oamenii de ştiinţă au reuşit inversarea procesului de îmbătrânire a celulelor stem adulte, responsabile de regenerarea ţesuturilor.  Descoperirea poate conduce la dezvoltarea de noi terapii medicale.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.

Stimulând celulele astfel încât să manifeste telomeraza, enzima suspectată că ar încetini ceasul biologic, cercetătorii Centrului Național Spaniol de Studiu Oncologic (CNIO) au reușit să prelungească durata de viață a șoarecilor cu 24%, printr-un singur tratament genetic.

Profesorul Jenny Graves, de la Universitatea din Canberra, unul dintre cei mai influenți oameni de știință australieni, susține că femeile vor fi cele care vor câștiga bătălia sexelor, și asta într-un mod categoric.  Omul de știință afirmă că fragilitatea cromozomului Y nu înseamnă decât un singur lucru, extincția lentă dar sigură a bărbaților.

Cercetătorii au descoperit recent o mutaţie genetică ce poate genera o boală foarte rară, adermatoglifie, care se manifestă prin lipsirea individului de orice fel de amprente. Studiul nu numai că oferă importante informaţii despre cauzele genetice ale adermatoglifiei şi despre formarea amprentelor digitale, dar şi subliniază importanţa studierii mutaţiilor genetice pentru cercetarea biologiei umane

Ritmul circadian reprezintă ciclul de 24 de ore care guvernează procesele biochimice, psihologice și comportamentale observate nu doar la oameni, dar și la restul animalelor, la fungi, cianobacterii și plante. În cazul plantelor, ritmul circadian contribuie la sincronizarea proceselor biologice pe timp de noapte și de zi pentru a controla fotosinteza, a indica sezonul și momentul optim de polenizare pentru a atrage insectele.