Genetică

Genetica se ocupă cu cercetarea și analiza eredității, a variabilității și reproducerii ființelor vii. Părintele acestei științe, Gregor Mendel (1822-1884), a arătat că trăsăturile ereditare nu sunt transmise direct către copii de la părinți, ci țin de factorii ereditari (genele). În urma experimentelor sale, au rezultat Legile Eredității (legea purității gameților, respectiv legea segregării independente a perechilor de caractere), dar și o serie de principii care au dus la descoperirea cromozomilor, a ADN-ului, a genotipului uman, etc.

În știința geneticii se utilizează tehnologii foarte complexe, iar metodele experimentale cunosc o continuă evoluție, prin testare și diagnosticare. La ora actuală, genetica începe să ofere răspunsuri și soluții din ce în ce mai eficiente cu privire la originea, diagnosticul și tratamentul bolilor genetice. De asemenea, ea stă la baza unor noi metode de inginerie genetică, de la clonare până la editarea ADN-ului.

Actualmente, tot ce ține de genetică a devenit o știință aparte, care oferă un potențial remarcabil atât în înțelegerea unor mistere („cine suntem”, „de unde venim”, „care este locul nostru în Univers”), cât și în rezolvarea multor probleme legate strâns de sănătate și evoluție. Însă, în același timp, noile descoperiri aduc și provocări de natură religioasă sau etică.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Genetică

Bărbații vor dispărea în 5 milioane de ani, susține un expert...

Profesorul Jenny Graves, de la Universitatea din Canberra, unul dintre cei mai influenți oameni de știință australieni, susține că femeile vor fi cele care vor câștiga bătălia sexelor, și asta într-un mod categoric.  Omul de știință afirmă că fragilitatea cromozomului Y nu înseamnă decât un singur lucru, extincția lentă dar sigură a bărbaților.

Trandafirii din vechime nu erau nici roșii, nici albi… nici roz....

Considerați mult timp florile iubirii, pasiunii sau purității, trandafirii ocupă un loc central în grădinile noastre, în ritualurile și în poezia noastră....

Cernobîl: Câini mutanți care sfidează radiațiile – mit sau realitate științifică?...

Pe 26 aprilie 1986, o explozie devastatoare la reactorul nuclear de la Cernobîl din nordul Ucrainei sovietice de atunci, a eliberat un...

Cine sunt bărbaţii care şi-au răspândit genele asemenea lui Gingis Han?...

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

Omul modern încă evoluează 5 (1)

Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

2025 ne va aduce mai aproape de revenirea mamutului lânos 5...

Anul 2025 ar putea intra în istorie ca un pas crucial către o realizare științifică majoră: renașterea mamutului lânos, care a dispărut...

Celulele stem: o moleculă de ARN le hotărăște destinul 0 (0)

Destinul celulelor stem este decis de o clasă de molecule ARN a căror funcție era până acum ignorată. Este concluzia unui studiu realizat de două echipe de cercetători, de la Broad Institute (MIT) și  Harvard University.

Super-omul, la un hormon distanță? (Video) 0 (0)

Cercetători ai Institutului de Studii Biologice Salk, dimpreună cu membrii altor două institute elvețiene, Școala Politehnică Federală din Lausanne (EPFL) și Universitatea din Lausanne, au creat mai mulți șoareci și viermi super-puternici, modificând o genă responsabilă în mod normal de dezvoltarea musculară.

S-au descoperit rămășițele, vechi de 17.000 de ani, ale unui copil...

O echipă de oameni de știință a făcut recent o descoperire fascinantă în sudul Italiei: rămășițele unui copil care a trăit în...

Care este perioada de înjumătățire a ADN-ului? 4 (1)

Acidul dezoxiribonucleic, sau ADN, este o moleculă rezistentă; ea se poate „agăța” pentru perioade îndelungate de resturi fosilizate ale plantelor și animalelor. Pentru a afla exact această durată, e ochipă internațională de oameni de știință a decis să determine rata de înjumătățire a ADN-ului, adică intervalul în care jumătate dintre legăturile sale se distrug de la sine.

Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.