Medicină

Prin medicină înțelegem ”arta de a vindeca”, adică un univers foarte larg de cunoștințe, dedicate studierii corpului omenesc și conservării sănătății acestuia. În principiu, sunt mai multe ramuri: etiologia (studierea cauzelor dereglărilor din corp sau a bolilor), patologia (analizarea manifestărilor clinice și a efectelor asupra corpului), diagnosticul (identificarea problemelor), terapia (tratarea problemelor în vederea însănătoșirii corpului) sau profilaxia (acțiunile de prevenire a îmbolnăvirilor).

Știința medicinei se bazează pe multe științe conexe, începând cu anatomia, biologia, fizica sau chimia, până la fiziologie, farmacologie sau radiologie. În funcție de istorie și civilizații, avem două mari categorii ale medicinei: cea modernă (faptică) – fondată pe fapte și dovezi experimentale, specifică lumii occidentale și Europei răsăritene; respectiv medicina alternativă (cum este cea naturistă, de exemplu), practicată în special în zonele nedezvoltate sau în curs de dezvoltare, dar care, în multe situații, produce rezultate bune, ca și cea convențională (bazată pe produse farmaceutice, pe utilizarea statisticii și pe teorii ale studiului clinic).

Există două mari categorii de specialități clinice: chirugicale și medicale (de la anestezie și terapie intensivă, boli infecțioase sau cardiologie până la endocrinologie, pediatrie, neurologie sau dermatovenerologie). Pe lângă acestea, mai există specialități paraclinice (de exemplu medicina legală sau epidemiologia), dar și domeniul dentar. Cu alte cuvinte, medicina este un teritoriu extrem de vast, în care noile descoperiri sunt foarte numeroase.

Vezi în continuare toate materialele din categoria
Medicină

Savanții creează medicamente din bacteriile intestinale 0 (0)

Bacterii-intestinale
Savanții creează medicamente din bacteriile intestinale. Deoarece 2% din masa unei persoane adulte reprezintă totalitatea bacteriilor din organismul acesteia, savanții Laboratorului Host-Microbiota Interactions, din...

Discurile spinale crescute din celule ar putea rezolva orice probleme ale...

Cercetătorii Universității Cornell au creat, prin intermediul bioingineriei, discuri intervertebrale sintetice și le-au implantat în șoareci. Implanturile s-au dovedit la fel de eficiente ca efect de amortizare precum discurile autentice, chiar îmbunătățindu-se cu vârsta prin creșterea de noi celule și aderând la vertebrele învecinate.

Vederea ar fi un indicator precoce al demenței? 3.7 (7)

Potrivit unui studiu britanic, vederea ar putea fi o reflectare a sănătății noastre cognitive. Conform lui o pierdere a sensibilității vizuale ar...

Lobby la Curtea Europeană de Justiție pentru cercetarea cu celule stem...

Cercetătorii din domeniul medicinei regenerative fac lobby la Curtea Europeană de Justiție pentru a nu interzice patentele asupra tehnicilor cu celule stem embrionale.

Grafenul tatuat pe dantură ar putea preveni formarea cariilor 0 (0)

Tatuajele electronice promit să contribuie la monitorizarea stării de sănătate a oamenilor în diferite moduri, de la măsurarea tensiunii sau a glicemiei și până la detectarea celulelor canceroase. Acum, un astfel de nanosenzor din grafen montat pe dantură este capabil să detecteze diferitele tipuri de bacterii din salivă, între care și Streptococcus mutans, principala cauză a formării cariilor.

A fost implantat cu succes primul prototip australian de ochi bionic...

După ce, în 1978, cercetătorii australieni realizau primul implant funcțional de ureche bionică, acum, în 2012, specialiștii din țara-continent anunță implantarea cu succes a unei noi versiuni de ochi bionic, modelul Bionic Vision Australia (BVA), în globul ocular al unei nevăzătoare pe nume Dianne Ashworth.

Durerea femeilor este subestimată personalul medical, iar acest lucru nu este...

Durerea este subiectivă. Cea mai bună persoană pentru a o judeca este persoana care o simte. Cu toate acestea, personalul medical tinde...

O proteină care stimulează țesutul adipos maro ar putea susține controlul...

O echipă de specialiști nutriționiști a Laboratoarelor de Cercetare Metabolică, de la Institutul de Științe Metabolice din cadrul Universității Cambridge, a identificat o proteină ce reglează activitatea țesutului adipos maro, cunoscut și ca grăsime bună, atât în creier, cât și în țesuturile organismului.

Efectele consumului, timp cinci zile, de alimente ultraprocesate asupra creierului 5...

Un studiu recent realizat de Institutul pentru Diabet și Boli Metabolice de la Centrul Helmholtz din München și Universitatea din Tübingen, în...

Suferințele științei în pandemie 0 (0)

De la începutul actualei pandemii am asistat la o creștere masivă a lucrărilor științifice dedicate atât virusului SARS CoV2, cât și bolii...
Știință & Tehnică
Privacy Overview

This website uses cookies so that we can provide you with the best user experience possible. Cookie information is stored in your browser and performs functions such as recognising you when you return to our website and helping our team to understand which sections of the website you find most interesting and useful.