Medicină

Un proiect creat de doi masteranzi la inginerie mecanică în cadrul Universității Brigham Young, din SUA, intitulat FlexLegs, este un fel de hibrid, între cârje și proteze rapid de înlocuit  porțiunea inferioară a piciorului, care promite să le permită indivizilor accidentați să meargă, să alerge și în general să fie aproape complet funcționali în pofida fracturii la unul dintre picioare, spre exemplu.

Un nou circuit logic funcțional pe bază de ADN detectează semnalele emise de cancer, identifică celulele canceroase și apoi le determină autodistrugerea, potrivit cercetătorilor MIT și ETH Zurich, care au derulat recent un studiu concentrat asupra celulelor canceroase cervicale HeLa.

O echipă de cercetători UCLA a identificat o proteină cu o largă plajă de proprietăți antivirale care ar putea fi folosită ca armă împotriva virusurilor patogene omenești, așa cum sunt HIV, Ebola, Henipavirusul și alte asemenea amenințări la adresa vieții omenești.

Realitatea a depășit cele mai negre previziuni. Potrivit experților reuniți la cea de-a 71 ediție a Congresului Asociației Americane pentru Diabet, desfășurată la începutul acestei săptămâni la San Diego, în întreaga lume, numărul diabeticilor se ridică la 350 de milioane, iar proiecțiile arată că până în  2030 se va dubla, ajungând la 700 de milioane.

Să îți uiți tu, ca medic, echipamentul sau ustensilele medicale în corpul pacientului ar putea reprezenta un subiect bun pentru o anecdotă. Însă cazurile de acest gen, deși extrem de rare, sunt totuși foarte foarte vechi. O dovedește o mumie egipteană de acum 2.400 de ani în care preoții au uitat un instrument folosit la mumificare.

Inimile artificiale ale prezentului conțin pompe de circulație cu rotor care pot deprecia celulele sanguine, provocând cheaguri de natură să producă infarcturi. Un nou sistem de construire a acest pompe ar putea preveni acest neajuns prin mimarea mișcării naturale a țesutului uman.

Dezvoltați de specialiștii de la Universitatea din California în San Diego, nano-bureții imită globulele roșii (cunoscute si sub denumirea de eritrocite sau hematii) și sunt capabili să absoarbă toxinele letale – inclusiv veninul de șarpe și bacteriile – din fluxul sanguin.

Cele două tehnologii sunt, fiecare, pe val în acest moment, iar acum o combinație între imprimarea 3D și realitatea augmentată îi poate ajuta pe cercetători să configureze medicamente mai eficiente împotriva virusurilor.