LONGEVITATE

Îl cheamă Dragoș Șerban, este elev în clasa a XI-a a Liceului Teoretic Internațional de Informatică din Constanța și a gândit o metodă neinvazivă de diagnosticare a tumorilor cerebrale, alternativă la biopsia clasică.

Milioane de bărbaţi poartă moştenirea genetică a lui Gingis Han, lider mongol care s-a stins din viaţă în anul 1227. Însă acesta nu este singurul bărbat care a lăsat o asemenea amprentă genetică asupra oamenilor de azi, se arată într-un amplu studiu realizat de către geneticianul britanic Mark Jobling de la  Universitatea din Leicester, în colaborare cu geneticienii Patricia Balaresque şi Paul Sabatier de la Universitatea din Toulouse.

„Clipește o dată ca să apropii imaginea și de două ori ca să revii la normal!” Lentilele de contact telescopice care îi permit utilizatorului să comute între modul vizual normal și cel amplificat sunt în atenția dezvoltatorilor de tehnologii.

Dacă vrei să stochezi informații pe care succesorii tăi îndepărtați să le poată accesa în condiții optime, atunci discurile Blu-ray și stick-urile USB nu sunt tocmai soluția potrivită. Pentru prezervarea pe termen lung a datelor, ai nevoie de o „capsulă temporală” pe bază de ADN.

Smogul din orașe scade valoarea coeficientului de inteligență (IQ) al copiilor. Este una dintre cele mai recente descoperiri ale unui studiu derulat de cercetătorii Universității din Montana (U.M.), care subliniază că aerul extrem de poluat din metropole are un important impact negativ asupra creierelor indivizilor umani, afectând memeoria pe termen scurt și alte mecanisme cerebrale.

Neurocercetătorii de la Centrul pentru Sănătate din cadrul Universității din Texas în Houston au înregistrat progrese importante în încercările lor de a ajuta persoanele cu pierderi de memorie cauzate de tulburări cerebrale precum maladia Alzheimer.

Dezvoltați de specialiștii de la Universitatea din California în San Diego, nano-bureții imită globulele roșii (cunoscute si sub denumirea de eritrocite sau hematii) și sunt capabili să absoarbă toxinele letale – inclusiv veninul de șarpe și bacteriile – din fluxul sanguin.

Prin imitarea structurii unui parazit intestinal al peștilor, cercetătorii au reușit să realizeze un plasture flexibil, care este mult mai eficient decât copcile chirurgicale.

Nu există nici un dispozitiv cu ajutorul căruia să putem măsura intensitatea durerii. Un articol, publicat în The New England Journal of Medicine, deschide calea către măsurători obiective ale intensității durerii.