LONGEVITATE

Funcția pe care uterul o are la mamifere a apărut în urma ultiplicării anumitor transpozoni, părți de material genetic „săltărețe”, care se înmulțesc în genom aproape ca niște paraziți.

O nouă generație de biosenzori implantabili ar putea oferi informații despre procesul de vindecare după intervențiile chirurgicale și ar putea ajuta în lupta împotriva infecțiilor.

Potrivit celor mai recente cercetări neurologice, se pare că, pentru o poveste de dragoste durabilă între doi oameni, vârfurile săgeților pe care Cupidon le înfige în aceștia atunci când le intersectează drumurile ar trebui să fie bine înumuiate în oxitocină.

Potrivit unei echipe de cercetători coordonate de prof. Maria Kozhevnikov, de la Departamentul de Psihologie al Universității Naționale din Singapore (NUS), care a studiat mai mulți călugări tibetani practicanți ai unei forme de meditație cunoscută ca „g-tummo”, în stare meditativă creierul uman este capabil să modifice integral temperatura corpului.

Un studiu efectuat recent relevă faptul că mulţi dintre europeni şi indieni descind dintr-un strămoş comun, băutor de lapte, din urmă cu aproximativ 7.500 de ani – majoritatea europenilor şi indienilor care pot bea lapte prezintă aceeaşi mutaţie genetică, numită 13910T.

Cercetătorii MIT pretind că au dezvoltat un test sangvin ușor de folosit, ce poate fi aplicat „pe teren” și care permite diagnosticarea mai multor boli deodată. Autorii pretind că testul furnizează rezultatele în circa 10 minute și se poate dovedi un instrument util în stăvilirea răspânirii epidemice a unor boli precum Ebola.

Lupta cu moartea este una pe care oamenii nu au câștigat-o niciodată în istoria speciei noastre, deși cercetătorii ne anunță de ceva vreme că omul care va trăi 1.000 de ani s-a născut deja pe Terra. Însă nu perspectiva morții individuale este cea pe care o propun pentru o discuție cu cititorii ci pe cea care privește viitorul întregii noastre specii.