LONGEVITATE

Germania a fost țara care tras semnalul de alarmă: prea multe cazuri de pacienți afectați de STEC (Shiga toxin-producing  Escherichia coli), o bacterie patogenă care în anumite cazuri poate provoca moartea.

Atunci când indivizii acceptă ideea absenței liberului arbitru, sunt șanse mari ca organele lor de gândire lor să își reducă rata de funcționare.

Folosirea amplificatorilor de performanță în sport este inevitabilă. Îmbrățișarea lor, în locul respingerii vehemente, ar putea oferi competițiilor un plus de siguranță, corectitudine și spectaculozitate, sunt de părere unii oameni de știință preocupați de perfecțioarea artificială a corpului uman.

În anul 2009, Ming-Zher Poh, absolvent de inginerie electrică și medicală al Institutului Tehnologic din Massachusetts (MIT), a creat un software capabil să întrebuințeze camera web atașată unui computer pentru a monitoriza sistemul cardio-circulator al unei persoane.

Potrivit unui articol apărut recent în Nature Medicine, o echipă de cercetători americani a identificat o nouă proteină (denumită „Iduna”, după numele unei divinități din mitologia norvegiană) capabilă să împiedice un proces specific de moarte celulară care se declanșează și în multe patologii, de la infarct  la diabet.

Protezele pentru mâini se încadrează, de obicei, în trei categorii: modele strict cosmetice; cârlige și alți apendici mecanici neconstisitori ce oferă o gamă limitată de mișcări; și versiuni electronice care mimează mai fidel mișcarea naturală a mâinii, dar care costă zeci de mii de dolari.

Un nou test medical programat să asalteze piața din Marea Britanie anul viitor are ca scop informarea pacienților cu privire la durata lor de viață. Firește, un astfel de act nu intră în scenă lipsit de controversă.

În anul 2002, psihologii Universității de Stat din New York în Albany au derulat un studiu, publicat în “Arhivele Comportamentului Sexual”, având ca scop cercetarea posibilelor efecte benefice ale spermei asupra stărilor depresive ale femeilor.

Sociologi și neurologi europeni derulează în prezent, în cadrul Universității Oxford, din Londra, un studiu asupra “neuromarketingului”, un domeniu relativ recent de analiză a consumatorului și a pieței, care folosește imagistica și tehnologiile de măsurare cerebrală pentru a studia procesele neuronale care determină alegerile cumpărătorilor.

Bacteriile pot fi identificate cu ajutorul unui ”nas artificial”. Nu este vorba despre înaltă tehnologie, ci despre un senzor cât se poate de simplu.