Îi putem spune „psihologia inversă a materialelor”. Este ca și cum o pernă sau o saltea s-ar umflat în loc să se turtească atunci când o persoană se așează pe ea. Sau un elastic s-ar restrânge atunci când se încearcă întinderea lui. Dacă doi fizicieni de la Universitatea Northwestern au dreptate, atunci cercetătorii vor putea crea materiale cu astfel de proprietăți utopice, la un moment dat.
Oamenii de știință Adilson Motter și Zachary Nicolaou descriu într-o lucrare științifică publicată în „Nature Materials” cum răspunsul neobișnuit, numit „compresabilitate negativă”, din partea unui material ar putea, teoretic, apărea din asamblarea „cărămizilor” potrivite într-un „metamaterial” – un material al cărui comportament este dictat nu doar de compoziția sa chimică sau moleculară, ci și de tiparele care-i sunt imprimate la scară mai mare.
Moleculele unui asemenea material ar intra într-o stare de dilatare atunci când ar fi comprimate. De asemenea, revenirea lor la starea inițială ar necesita energie. Un material cu o compresie negativă ar putea fi construit prin alăturarea multor molecule de acest fel (sau a ceva echivalent cu ele), după modelul pieselor Lego. Potrivit lui Motter, toate cele necesare construirii unui astfel de material există deja.
La ce ar fi bun el? Cele mai promițătoare aplicații ar putea fi la nivelul senzorilor și al servomotoarelor, în cadrul cărora materialele cu pricina ar putea amplifica o forță prin dilatare sau comprimare, sau în echipamentele de siguranță, precum centurile de siguranță și alte sisteme similare.
