În campaniile arheologice din anii trecuți desfășurate în binecunoscutul șantier paleolitic de la Poiana Cireșului – Piatra Neamț, în nivelul Gravetian III se descoperea primul colier din 12 cochilii de melci perforați, atribuiți speciei Lithoglyphus naticoides (Marin Cârciumaru, Minodora Țuțuianu-Cârciumaru, The oldest snail Lithoglyphus naticoides necklace discovered in Romania in the Gravettian III stratum of Poiana Cireșului-Piatra Neamț [25.760±160 –27.321±234 B.P. (31.969 ka), Annales d’Université Valahia Targoviste, Section d’Archeologie et d’Histoire, Tome XIV, Numéro 1, 2012, p. 19- 42).
Erau primii melci perforați descoperiți în Paleoliticul din România. De atunci nu s-au mai făcut descoperiri de acest fel în nivelurile paleolitice de pe teritoriul țării noastre.
Iată că în acest an, tot la Poiana Cireșului-Piatra Neamț și tot în nivelul Gravetian III, conform datărilor C-14 cu o vârstă de 31.000 de ani (vârste calibrate), s-au descoperit deja încă 28 melci perforați (18 întregi și zece fragmentați în zona orificiului de suspendare).
Majoritatea exemplarelor par a aparține tot speciei Lithoglyphus naticoides, iar cel puțin 10 exemplare în mod cert unei alte specii neprecizată în această fază a cercetătorilor. Aceștia din urmă, de culoare roșiatică, excelează din punct de vedere estetic și sunt mult mai rezistenți. Tehnica de perforare pentru exemplarele similare celor din anii trecuți este aceeași, iar pentru exemplarele roșiatice s-a utilizat o tehnică diferită, care includea procedee de abraziune a cochiliilor în zona în care urmau să fie perforate.
Recuperarea unor astfel de artefacte, uneori destul de fragile, cu dimesiuni între 5-9 mm diametrul, nu ar fi fost posibilă decât prin aplicarea unei tehnicii de săpătură extrem de riguroasă, cu decapări milimetrice în stratele de cultură și utilizarea exclusiv a unor spatule din lemn care să nu afecteze în niciun fel obiectele foarte fine.
Acesta este, de altfel, secretul bogăției obiectelor de podoabă și de artă descoperite la Poiana Cireșului-Piatra Neamț și a faptului că acest șantier este unic și se deosebește de alte situri similare, cercetate prin metode care nu au cum să ducă la recuperarea obiectelor milimetrice, dar extrem de importante, după cum se vede, pentru reconstituirea vieții economice, sociale și spirituale a comunităților preistorice. Suntem convinși că aplicarea unei metodologii adecvate și pe alte șantiere paleolitice din România va duce la rezultate similare celor de la Poiana Cireșului.
Prin descoperirile anterioare și cele din acest an, șantierul paleolitic de la Poiana Cireșului – Piatra Neamț ne oferă una din cele mai reprezentative colecții de cochilii de melci din cultura Gravetiană din Europa, încadrată între 20.000 și 30.000 de ani. Mult mai fragile decât altele, aceste podoabe, folosite cu o astfel de frecvență, pot sublinia nu numai simțul estetic ridicat al comunităților paleolitice de acum 30.000 de ani, dar și probabil diversitatea utilizării lor sub formă de coliere sau aplicate pe vestimentație.
Cum nivelul Gravetian III nu este epuizat în secțiunea săpată în acest an, nu este exclus ca această colecție cu podoabe de acest fel să se îmbogățească în zilele următoare.
În pofida faptului că șantierul arheologic Poiana Cireșului – Piatra Neamț oferă în fiecare an descoperiri importante pentru patrimoniul arheologic al țării noastre și nu numai, Ministerul Culturii, prin noua și fantomatica Comisie Națională de Arheologie (ultima creație și ilegalitate a ex-ministrului Vlad Alexandrescu), nu a găsit de cuviință, ca de obicei, să atribuie fonduri pentru săpăturile arheologice din acest an.
Am arătat și într-un recent editorial că anul trecut aici a fost descoperită cea mai veche și unica figurină antropomorfă paleolitică sculptată de pe teritoriul României și din această parte a Europei (peste 23.000 de ani vârstă C-14 calibrată). Trebuie să ținem seama că la Poiana Cireșului s-a descoperit peste 70% din toate obiectele de podoabă și de artă mai vechi de 10.000 de ani recuperate de pe întreg teritoriul țării noastre, de-a lungul tuturor timpurilor.
Poate că nu ar fi rău ca instituțiile competente să vadă pe ce și cum s-au cheltuit fondurile pe șantierele arheologice în acest an în România și mai ales cu ce rezultate.
Pentru desfășurarea în bune condiții a cercetărilor arheologice din acest an pe șantierul arheologic de importanță națională și pentru patrimoniul arheologic universal de la Poiana Cireșului – Piatra Neamț trebuie să mulțumim, ca și în anii precedenți, Consiliului Județean Dâmbovița, cu deosebire președintelui acestuia, conf. univ. dr. Adrian Țuțuianu, precum și Asociației Geto-Dacii, reprezentată prin Daniel Roxin. Săpăturile arheologice s-au desfășurat în colaborare cu Complexul Muzeal Județean Neamț.
Echipa care a făcut săpăturile arheologice de la Poiana Cireșului în 2016 a fost formată din:
- Șef șantier C.S. II dr. Elena-Cristina Nițu (Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște);
- Responsabil științific prof. univ. dr. Marin Cârciumaru (Muzeul Evoluției Omului și Tehnologiei în Paleolitic-Târgoviște; Universitatea Valahia din Târgoviște);
- dr. Ovidiu Cîrstina (directorul Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște);
- C.S. I dr. Mădălin-Cornel Văleanu (Complexul Muzeal Național ”Moldova” Iași);
- dr. Mihaela Danu (Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași);
- dr. Nejma Goutas (Chargée de recherche au CNRS-Franța);
- muzeograf Florin Ionuț Lupu (Complexului Național Muzeal ”Curtea Domnească” din Târgoviște);
- drd. Adrian Nicolae (Universitatea Valahia din Târgoviște, jurnalist Știință & Tehnică);
- masterand Marian Leu (Universitatea Valahia din Târgoviște);
- drd. Sergiu Enache (Universitatea de Vest Timișoara);
- Anca Purcaru (voluntar);
- C.S. Cristian Radu (voluntar);
- masterand Alexandru Marian Hariga (Facultatea de Geologie, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași);
- student Alexandru Muraru (Facultatea de Istorie, Universitatea Babeș-Bolyai);
- masterand Dragoș Cobuz (Facultatea de Geologie, Universitatea ”Al. I. Cuza” Iași);
- Antoneta Andriescu (voluntar).
