Primul film din prea cunoscuta serie „Fast and Furious” a apărut în 2001. Pe atunci, aveam vreo 23 de ani și eram ahtiat după mașini. Deci nu mă miră (acum, privind retrospectiv) că am devenit imediat un fan al seriei și că bolnava mea obsesie din tinerețe pentru „zeul automobil” a fost destul de mult influențată de aceste filme.
Odată ce am înaintat în vârstă, a început să se acumuleze și experiența, mai ales că, lucrând în presa auto, aveam o „relație” foarte „intimă” cu domeniul auto. Iar inginerul auto din mine a descoperit, pas cu pas, că mașina, una dintre temeliile de bază ale societății moderne, nu este, de fapt, vedeta atotputernică pe care o vedem zugrăvită prin filme și reclame. Acum, în pragul vârstei de 40 de ani, aștept cu nerăbdare „invazia” mașinilor autonome.
Ok, care e problema mea cu noul film „The Fate of the Furious”?
Trec peste faptul că, de pe la al treilea film încoace, a început să mă alarmeze accentul pus pe cascadoriile neverosimile și pe stilul total periculos de a conduce mașini foarte puternice – cine știe câte accidente grave produse de teribiliști au la bază inepțiile din F&F. Trec și peste scenariile cu iz de manele ori personajele obositor de superficial creionate – nu fac critică de film acum.
Mă enervează un lucru foarte important: faptul că o serie devenită (din păcate) cult, în special printre cei tineri și ușor influențabili, induce ideea că tehnologia mașinilor autonome este un bau-bau. Mai exact, Charlize Theron are rolul unei super-hackerițe care poate controla de la distanță toate mașinile moderne, transformându-le în arme.
Deci, prin extensie, se dă apă la moară celor care susțin ideea conspiraționistă „ce se va întâmpla dacă un hacker-terorist va pune mâna pe sistemul care controlează mașinile autonome?!”. Imaginile pe alocuri apocaliptice din trailer au ceva din „World War Z” – la fel ca hoardele de zombi, și mașinile controlate de hackeriță năvălesc pur și simplu pe străzi și distrug totul în cale.
Cum imaginile vorbesc cât o mie de cuvinte, mesajul subliminal e simplu: mașinile autonome reprezintă apocalipsa. Pericolul inteligenței artificiale revine sub altă formă, după ce seria „Terminator” a făcut o altă generație de spectatori să se teamă de roboți. La care se mai adaugă tot felul de teorii ale conspirațiilor mondiale, foarte simplu propagate online prin intermediul paginilor de fake news.
Și uite-așa, al optulea film din seria Fast and Furious ne dă peste bot tuturor celor care încercăm să explicăm lumii care ar fi beneficiile mașinilor autonome și de ce trebuie să renunțăm la adularea unei… căruțe (realist vorbind, mașina nu este altceva decât un mijloc de transport, menit a te duce din punctul A în punctul B, de preferat în siguranță și confort; atât).
E o situație cu atât mai enervantă cu cât marii producători auto sunt deja antrenați într-o cursă furibundă spre transportul autonom. Tesla este în avangardă, mașinile sale fiind deja echipate cu hardware-ul și software-ul necesare condusului total autonom („Level 5”, în termeni tehnici). Culmea, upgrade accelerat tocmai de accidentul fatal de anul trecut.
Renault tocmai a inaugurat în această lună martie din 2017 al treilea (!) Open Innovation Lab dedicat transportului viitorului, „Le Square” din Paris, după proiecte similare inițiate în Sillicon Valley și Tel Aviv. Iar Nissan, partenerul de alianță al francezilor, are ca obiectiv lansarea primei mașini complet autonome de serie chiar în 2018. Să nu mai spun că mai toate conceptele de la Salonul Auto Geneva 2017 erau echipate cu sisteme de conducere autonomă.
Între timp, BMW a anunțat la începutul lunii martie 2017 un amplu parteneriat cu Mobileye, pentru integrarea în mașinile care vor fi comercializate din 2018 a tehnologiei REM (Road Experience Management) – practic, datele real-time din aceste mașini vor crea hărți extrem de detaliate, pregătind terenul pentru mașinile autonome care vor fi lansate imediat după 2020.
Iar exemplele pot continua, fie că vorbim de Ford, Mercedes-Benz, Hyundai sau Peugeot. Toți producătorii auto se pregătesc intensiv pentru era mașinilor autonome. O eră care e mult mai aproape decât credem (prin 2030 se estimează că lumea transporturilor va fi dominată de mașinile autonome!). Chiar dacă, pentru moment, suntem inundați cu sloganuri de tip „plăcerea de a conduce” sau cu filme care ne prezintă automobilul ca pe jumătatea perfectă.
Deci cam ăsta e of-ul meu cu noul film Fast and Furious. Că sădește, în special în mințile celor tineri, ideea că mașina autonomă, controlată de inteligența artificială, nu e ok. În ciuda multiplelor avantaje despre care am vorbit atât de mult. Și tare mi-e că, ieșiți de la cinematograf, cei mai mulți își vor aminti doar atât: „She is the very definition of high-tech terrorism” – dom’le, păi dacă una ca Charlize Theron intră în sistemul mașinilor autonome, bye-bye umanitate!
Cum să contracarezi rațional asemenea temeri instinctive? F U, F&F!
