O descoperirea australiană care rescrie originea reptilelor (și a mamiferelor)

Dacă istoria neamului nostru a început mult mai devreme decât credeam? O echipă de paleontologi tocmai a dezgropat în sud-estul Australiei urme fosile care ar putea răsturna cronologia stabilită a evoluției vertebratelor terestre. Aceste urme sugerează că amniotele – grupul de animale care include reptilele, păsările și mamiferele – au apărut cu 30 până la 40 de milioane de ani mai devreme decât se credea anterior. Dacă această interpretare este confirmată, descoperirea ar putea schimba profund înțelegerea noastră asupra originii vieții pe uscat.

Pentru a înțelege pe deplin care este miza, trebuie să ne întoarcem la ceea ce distinge amniotele de alte vertebrate. Primele animale care au părăsit oceanele, strămoșii amfibienilor moderni, erau încă dependente de apă pentru reproducerea lor. Ouăle lor neprotejate trebuiau să fie depuse în medii umede. Apariția oului amniotic, protejat de o membrană numită amnion, a fost cea care le-a permis să devină cu adevărat independente de mediile acvatice. Această inovație a marcat o descoperire evolutivă majoră. Vertebratele au fost apoi capabile să colonizeze medii îndepărtate de apă, deschizând calea pentru o diversificare excepțională. Se credea anterior că această tranziție a avut loc în Carboniferul superior, în urmă cu aproximativ 320 de milioane de ani. Însă noi amprente descoperite în Australia pun sub semnul întrebării această datare.

Totul a început lângă Mansfield, în statul Victoria. Alertați de locuitori intrigați de urmele neobișnuite de pe aflorimentele stâncoase, profesorul John Long și echipa sa de la Universitatea Flinders s-au deplasat la fața locului. Ceea ce au găsit le-a depășit toate așteptările: o serie de amprente fosile incredibil de bine conservate, datând de acum 355 de milioane de ani, de la începutul perioadei Carboniferului. Rezultatele ai fost prezentate în revista Nature.

Calitatea conservării este atât de bună încât se pot distinge chiar și urme precise de gheare, precum și urmele lăsate de picăturile de ploaie. Pentru paleontologi, nu există nicio îndoială că un animal cu gheare a cutreierat această suprafață cândva noroioasă. Iar această caracteristică anatomică este esențială, deoarece niciun amfibian cunoscut nu are gheare. Prin urmare, aceste urme nu pot fi atribuite unui animal amfibian, ci unui amniot. Această observație pune sub semnul întrebării cronologia tradițională. Dacă un animal cu gheare, deci probabil un amniot, a lăsat aceste urme în urmă cu 355 de milioane de ani, acest lucru implică faptul că acest grup apăruse deja până atunci. Cu toate acestea, o astfel de evoluție nu poate avea loc brusc. Prin urmare, ar trebui să considerăm că primele amniote au evoluat în timpul Devonianului, o perioadă anterioară, între 419 și 359 de milioane de ani în urmă.

De asemenea, sugerează o posibilă origine în emisfera sudică, pe supercontinentul Gondwana, din care Australia făcea parte pe atunci.

Ca un ecou neașteptat, o altă urmă de amniotă a fost descoperită recent în Polonia. Deși este puțin mai recentă decât descoperirea din Mansfield, aceasta stabilește, de asemenea, un record pentru cel mai vechi amniot găsit vreodată, dacă nu luăm în considerare urma australiană. Mai presus de toate, aceasta întărește ideea că amnioții au început să se răspândească pe scară largă în această perioadă, găsind puțină concurență departe de zonele acvatice.

Unii paleontologi consideră că urmele de pași fosile sunt dovezi secundare în comparație cu oasele sau dinții. Dar acest studiu arată că amprentele pot furniza informații valoroase, în special despre comportamentul și locomoția animalelor. După cum subliniază paleontologul Aaron Camens, coautor al studiului: „Un schelet ne poate spune ce ar putea face un animal. O amprentă ne spune ce a făcut de fapt. În acest caz, o simplă placă de rocă care a putut fi ridicată cu mâna pune la îndoială decenii de certitudine științifică cu privire la originile propriei noastre linii evolutive.

Desigur, vom avea nevoie de dovezi suplimentare, inclusiv schelete fosile, pentru a confirma definitiv această ipoteză. Dar această descoperire arată măsura în care cunoștințele noastre despre evoluție sunt încă în construcție și cât de multe mai avem de învățat din arhivele tăcute ale Pământului. Datorită acestor amprente australiene, este posibil ca înțelegerea noastră a istoriei vertebratelor – și deci, indirect, a istoriei omenirii – să fi făcut un salt înapoi cu câteva zeci de milioane de ani.

Știință&Tehnică

Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România