Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” continuă achiziția de date începută în anul 2014 pentru campania de monitorizare a calității aerului Second Airborne Romanian Measurements of Aerosols and Trace Gases (AROMAT 2), o inițiativă a Agenției Spațiale Europene (ESA).
România este un Stat Membru ESA relativ nou şi aceasta este a doua campanie de Observare a Pământului desfășurată în ţară. Actorii principali în această campanie sunt Universitatea Galaţi, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Aerospaţială „Elie Carafoli” şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Optoelectrică.
Campania vizează monitorizarea zonelor cu cel mai ridicat grad de poluare din România, mai precis orașul Bucureşti (un mediu urban mare, cu o mulțime de emisii din trafic) și cunoscutele centrale electrice Turceni și Rovinari care generează poluare localizată.
Coordonată de Belgian Institute for Space Aeronomy, BIRA, din partea ESA, campania va servi misiunii satelitului Sentinel-5P, una dintre misiunile Programului European de Monitorizare a Pământului – Copernicus, cea mai mare iniţiativă de monitorizare a mediului din lume.
Planificat pentru lansare în anul 2016, Sentinel-5P va furniza date cu privire la o multitudine de gaze şi aerosoli ce afectează calitatea aerului si clima. De asemenea, misiunea va indica zonele unde poluarea are potenţial de a pune în pericol sănătatea publică.
Relatări despre zborurile desfășurate: Strategii și Rezultate
La jumătatea lunii August 2015, după o săptămână ploioasă catalogată de către meteorologi drept cea mai rece saptamână din august, echipajele aeronavelor de cercetare ale Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli” și ale FU-Berlin așteptau nerăbdătoare să decoleze pentru începerea măsurătorilor.
Luând în considerare că măsurătorile aeropurtate depind de condițiile meteorologice, pentru fiecare prognoză meteorologică a existat o strategie de zbor incluzând așa numita „Golden Day”- o zi complet senină sau în cel mai rău caz, un cer acoperit complet cu nori și precipitații, unde toate echipamentele de la sol și cele aeropurtate măsoară concomitent cu trecerea sateliților meteorologici CALIPSO și OMI.
De asemenea, fiecare echipament, implicit fiecare parametru măsurat necesită o strategie de zbor specifică. În acest sens, cercetătorii implicați în campanie, operatorii de echipamente, piloții și personalul tehnic au stabilit ca aeronava românească BN2 a Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare Aerospațială „Elie Carafoli”- INCAS să efectueze sondaje verticale pentru obținerea profilelor verticale de NO2 la verticala Aerodromului Clinceni.
Strategia propusă presupune ca atunci când aeronava se află la altitudinea maximă de zbor, pilotul efectuează o coborâre în spirală controlată până la o altitudine de 300m deasupra solului. În același timp, la câțiva km distanță de Clinceni, aeronava Cessna scanează întreaga suprafață a Bucureștiului realizând o hartă a poluării.
Într-un final, după stabilirea acestor strategii, înghesuiți în fuselajele aeronavelor BN2 al INCAS și al Cessna 207 T al FU-Berlin, cercetătorii au pornit pentru prima dată echipamentele și sistemele de achiziție de date în dimineața zilei de 28 august 2015.
Odată porniți, cercetătorii au fost de neeoprit.
Pentru aceste măsurători au fost efectuate, cu ajutorul controlorilor de trafic aerian, peste 30 de ore de zbor sincronizate între cele două aeronave, fapt ce a dus la închiderea spațiului aerian deasupra Bucureștiului. Repetând aceste măsurători dimineața și seara, ținând cont de poziția Soarelui (vitală pentru unele date) și traficul din orașul București, au fost obținute „hărți” cu poziția penei de poluant rezultate în urma activităților antropice zilnice în oraș.
Datele de la sol și din aer colectate cu ajutorul platformelor aeropurtate române și germane vor fi utilizate pentru a valida corectitudinea datelor oferite de satelitul Sentinel-5 Precursor al Agenției Spațiale Europene, cât și a datelor oferite de sateliții ADM-Aeolus and EarthCARE.
Corectitudinea datelor oferite de senzorii satelitari trebuie verificată, iar pentru acest lucru va fi necesară dezvoltarea unor senzori similari care să furnizeze măsurători de la bordul unor aeronave și de la sol.
Campania coordonată de Belgian Institute for Space Aeronomy, BIRA, din partea ESA, a testat senzori precum AirMap, dezvoltat de Universitatea din Bremen, sonda de dioxid de azot a Royal Netherlands Meteorological Institute sau Small Whiskbroom Imager al BIRA.
