Pentru al optulea an consecutiv, oceanele lumii au absorbit o cantitate record de căldură în 2025, continuând o tendință îngrijorătoare care evidențiază schimbările climatice globale. Un grup internațional de cercetători a analizat datele privind cantitatea de căldură acumulată de oceanele planetei începând cu anul 2018. Rezultatele studiului publicat recent în jurnalul „Advances in Atmospheric Science” indică un nou record pentru anul 2025, cu o absorbție de 23 de zettajouli de căldură, cea mai mare valoare înregistrată din anii 1960 până în prezent.
Pentru a pune aceste cifre în perspectivă, un joule este o unitate comună de măsurare a energiei, suficientă pentru a alimenta un bec mic pentru o secundă sau pentru a încălzi ușor un gram de apă. În schimb, un zettajoule reprezintă un sextilion de jouli, echivalentul numeric fiind 23,000,000,000,000,000,000,000 de jouli.
John Abraham, profesor de științe termice la Universitatea St. Thomas și unul dintre autorii studiului, a încercat să contextualizeze această cantitate enormă de energie. Comparând energia stocată în oceane cu energia bombelor atomice, Abraham a estimat că încălzirea din 2025 este echivalentul energetic a 12 bombe atomice de la Hiroshima detonate în ocean.
„Anul trecut a fost un an de încălzire extrem de intensă – acesta este termenul tehnic”, a glumit Abraham. „Termenul științific evaluat prin recenzii este ‘intens’.”
Oceanele lumii sunt cel mai mare rezervor de căldură, absorbind peste 90% din încălzirea excesivă care este captată în atmosferă. Deși o parte din această căldură suplimentară încălzește suprafața oceanului, ea călătorește încet și către părțile mai adânci ale oceanului, ajutată de circulația și curenții de apă.
Calculările temperaturii globale, cum ar fi cele utilizate pentru a determina cei mai călduroși ani înregistrați, capturează de obicei doar măsurătorile efectuate la suprafața oceanului. Studiul constată că temperaturile medii ale suprafeței mării în 2025 au fost ușor mai scăzute decât în 2024, care este înregistrat ca cel mai călduros an de când există înregistrări moderne. Unele fenomene meteorologice, cum ar fi evenimentele El Niño, pot crește, de asemenea, temperaturile la suprafața mării în anumite regiuni, ceea ce poate determina oceanele să absoarbă puțin mai puțină căldură într-un an dat. Aceasta explică saltul mare în conținutul adăugat de căldură al oceanului între 2025, când s-a dezvoltat un La Niña slab la sfârșitul anului.
Poll: Care este percepția ta asupra schimbărilor climatice globale, având în vedere că oceanele lumii au absorbit o cantitate record de căldură în 2025?
Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România
Leave a Reply