Un studiu realizat de cercetători canadieni și britanici a demonstrat că selecția naturală este încă activă.

 

Se spune adeseori că ființele umane moderne ar fi încetat a mai evolua, deoarece progresele culturale și tehnologice ar fi „neutralizat” efectele selecției naturale. Studii recente au sugerat însă că selecția naturală poate fi puternică și la populațiile actuale, în pofida faptului că detectarea unei reacții la aceasta este un demers extrem de dificil. Studiile realizate pe animale sălbatice, de exemplu, au fost criticate pentru că ar fi adoptat în analize teste statistice care nu ar fi luat suficient în calcul un eventual fenomen de derivă genetică întâmplătoare.

Recent, un nou studiu realizat de cercetătorii de la Universitatea Québec din Montréal și Universitatea Edinburgh, a reușit să detecteze o tendință de variație genetică superioară celei care ar fi putut surveni doar ca efect al derivei genetice întâmplătoare.
„Rezultatele noastre arată că, la ființa umană, microevoluția poate fi detectabilă în decursul a relativ puține generații, subliniind necesitatea, pentru studiile de demografie umană și ecologie reproductivă, de a lua în calcul rolul proceselor evolutive”, scriu autorii studiului într-un articol publicat în Proceedings of the National Academy of Sciences (PNAS).

În mod deosebit, cercetătorii au examinat scăderea vârstei de reproducere, o trăsătură cu semnificație adaptativă demonstrată, la populația franco-canadiană din Ile aux Coudres, o insulă aflată la nord-est de Québec, începând din epoca pre-industrială. Alegerea acestei populații a fost dictată și de faptul că ea a rămas foarte omogenă, mai ales în ceea ce privește trăsăturile corelate condițiilor reproducerii (clasă socială, grad de instrucție și religie), o circumstanță utilă în reducerea la minim a influenței posibililor factori perturbatori, socio-economici sau de mediu.

În baza tuturor datelor, s-a descoperit o tendință a femeilor de a deveni mame la o vârstă tot mai tânără, cu vârsta medie a primului copil scăzând în timp de la 26 la 22 de ani; potrivit studiului, acest fapt ar fi legat de o diminuare a intervalului de timp dintre căsătorie și prima sarcină, dar și de o „grăbire” a vârstei fertile a femeilor. După ce au controlat și efectele altor psobili factori relevanți, precum mediul familial, consangvinitatea, alimentația, accesul la medicamente, cercetătorii au tras concluzia că ființele umane evoluează efectiv în continuare.

Sursa: Le Scienze