Schimbările climatice contribuie la modificarea vitezei de rotație a Pământului, încetinind-o în timp ce tendința naturală a planetei noastre este de a accelera. Avem de-a face cu un fenomen care ar putea avea un impact asupra modului în care măsurăm timpul…
Din 1967, Ora Universală Coordonată (UTC) a fost calculată folosind ceasuri atomice ultrastabile. Din motive istorice, ora UTC rămâne legată de ora astronomică, calculată pe baza vitezei de rotație a Pământului, care nu este constantă. Prin urmare, s-a decis, în 1972, să se adauge câte o secundă de salt timpului atomic pentru a-l face să coincidă cu timpul astronomic. Această adăugare, numită secundă intercalată sau secundă bisectă, apare, neregulat, de fiecare dată când diferența dintre cele două standarde se apropie de 0,9 secunde. Ultimul datează din 2016. Într-un studiu studiu publicat în Nature este analizată influența schimbărilor climatice asupra vitezei de rotație a Pământului.
Accelerarea rotației Pământului înseamnă că timpul astronomic va depăși treptat timpul atomic. Ceea ce ne-ar putea obliga să introducem, în câțiva ani, un al doilea salt… negativ. Un salt în necunoscutul de care se tem oamenii de știință care măsoară timpul, având în vedere problemele fără precedent pe care aceasta le-ar putea cauza într-o lume din ce în ce mai conectată. Este de precizat faptul că programele de calculator care integrează secundele intercalate presupun că viteza de rotație a Pământului crește în timp. Din acest motiv, s-a convenit să elimine secunda bisectă până în 2035. În acel an, se estima că diferența dintre timpul atomic și rotația Pământului să crească cu până la un minut. Dar ce să faci între timp?
Potrivit studiului din Nature, încălzirea globală ar putea perturba programul. În discuție: accelerarea topirii gheții din Groenlanda și Antarctica, pe care cercetătorii au putut să o măsoare cu ajutorul observațiilor prin satelit. Din anii 1990, topirea gheții a încetinit rotația Pământului, la fel ca și efectele mareelor ale Lunii și Soarelui, contracarând accelerația naturală. ”Când gheața se topește, apa se răspândește în ocean. […] Asta modifică distribuția fluidelor la suprafață și în interiorul Pământului”, explică cercetătorul Duncan Carr Agnew, autorul studiului din Nature.
Până acum nimic nou: efectul de încetinire al topirii gheții a fost sugerat la sfârșitul secolului al XIX-lea și a fost calculat încă din anii 1950, notează Duncan Agnew. „Dar noutatea acestui studiu constă în evaluarea amplorii impactului topirii gheții asupra rotației Pământului. O schimbare nemaivăzută până acum”, spune el. Încetinirea este de așa natură încât ar putea amâna o posibilă tranziție la secunda negativă până în 2029, conform previziunilor sale. Fără efectele încălzirii globale, ar fi trebuit, fără îndoială, să fie adăugată în 2026.
