Cercetătorii Facultății de Psihologie din Viena au demonstrat că preferințele personale în domeniul artei sunt dependente (și) de factori sociali. Modul în care valorificăm arta la nivel individual este influențat puternic de părerile altora vizavi de aceasta. Și, adesea, prețul unui exponat artistic întărește senzația subiectivă pe care o trezește obiectul respectiv în noi. Studiul a fost publicat recent în jurnalul internațional „Psychology of Aesthetics, Creativity and the Arts”.
Alături de colegi de la Unversitatea din Copenhaga, oamenii de știință austrieci au observat influența informației contextuale, sociale și financiare, asupra plăcerii pe care o provoacă arta. Ei au încercat să afle dacă prețul de achiziție, prestigiul galeriei sau statutul socioeconomic și educațional al altor persoane influențează în vreun fel gustul personal.
În cadrul studiului, subiecții, studenți, au avut de evaluat o serie de picturi în funcție de preferința personală. Înaintea prezentării tablourilor, participanții au fost informați că anumite grupuri sociale le-au vizionat și evaluat înaintea lor: alți studenți, experți (curatori de la muzee respectabile) și persoane de vârsta facultății, dar care au renunțat la școală și sunt șomeri ori asistați social. Apoi, rezultatele evaluărilor de la primii subiecți au fost comparate cu cele ale unui grup de control care a evaluat imaginile „la liber”, fără informația contextului social.
Rezultatele au indicat că, atunci când participanții au crezut că experții sau alți studenți au agreat un tablou, acela le-a plăcut și lor mai mult. În schimb, când a fost vorba de tablouri pe care credeau că cei din grupul șomerilor și asistaților social le-au respins, subiecții „s-au dus exact în direcția opusă” și au validat cu hotărâre acele tablouri.
Într-un al doilea studiu, cercetătorii au demonstrat că, spunându-le participanților la studiu prețurile de vânzare (fictive) ale tablourilor la o licitație de artă, acest lucru le-a alterat semnificativ sistemul de evaluare. Prețurile foarte scăzute i-au făcut pe subiecți să le placă mai puțin o pictură, iar cele ridicate, să o aprecieze.
Aceste rezultate oferă susținere empirică unei teorii a „distincției sociale”, enunțată prima oară de sociologul și filosoful francez Pierre Bourdieu. Potrivit acestei teorii, în funcție de modul în care ne raportăm la artă, transmitem ideea de aderare sau de distanțare de grupuri dezirabile, respectiv indezirabile.
