”Știința trezește un sentiment de uimire. Același lucru îl face și peudoștiința. Slaba popularizare a științei echivalează cu abandonarea unor nișe ecologice pe care pseudoștiința le umple cu promptitudine. Dacă toată lumea ar înțelege că orice susținere din domeniul cunoașterii are nevoie de dovezi corespunzătoare pentru a fi acceptate, atunci pseudoștiința ar putea fi eliminată cu ușurință. Dar, în cultura populară, acționează un soi de lege a lui Gresham: pseudoștiința alungă știința.”
(Carl Sagan, The Demon-Haunted World: Science as a Candle in the Dark)
Pseudoștiințificii din toată lumea nu se mulțumesc doar cu enunțarea a tot soiul de năzbâtii. Ei doresc să își răspândească pseudoștiința. Tehnologia modernă le vine în ajutor. Atunci când cauți pe Google poți constata acest lucru. De exemplu, dați o căutare după vaccin și veți găsi mai degrabă site-uri în care vaccinarea echivalează cu otrăvirea. Dați o căutare după cancer, și veți fi trimiși către site-uri în care cancerul se vindecă definitiv cu ajutorul plantelor sau… cu bună dispoziție… Trebuie să ai un bun antrenament, o rațiune bine formată, pentru a putea alege, din noianul de năzbâtii, acele informații care sunt susținute de dovezi serioase. Cum spunea Sagan: ”Dacă toată lumea ar înțelege că orice susținere din domeniul cunoașterii are nevoie de dovezi corespunzătoare pentru a fi acceptate, atunci pseudoștiința ar putea fi eliminată cu ușurință”.
Dar popularitatea aceasta nu le ajunge pseudoștiințificilor. Ei au nevoie și de credibilitate. Unde pot găsi credibilitate? În locurile în care, de-a lungul timpului, au fost impuse standarde serioase în selectarea informațiilor prezentate. Un asemenea loc este reprezentat de conferințele TED (Technology, Entertainment, Design). Pentru cei care nu au urmărit încă aceste conferințe pe www.ted.com, voi spune că aici, printre altele, oameni de știință de mare valoare, inclusiv laureați ai Premiilor Nobel, prezintă, într-o formă foarte accesibilă, ultimele rezultate ale științei. În timp, conferințele TED și-au construit o foarte bună reputație științifică. Din acest motiv ele au devenit o țintă pentru pseudoștiințifici, care, așa cum vă spuneam, sunt în căutarea credibilității. Unii dintre ei chiar au reușit să fie acceptați pentru a își prezenta ideile în cadrul conferințelor TED. Astfel a apărut riscul enunțat de Sagan: ”[…] în cultura populară, acționează un soi de lege a lui Gresham: pseudoștiința alungă știința.”
Devenind conștientă de pericol, conducerea TED a ținut să stabilească reguli clare pentru organizatorii de conferințe TED. Într-un e-mail către aceștia, se arăta foarte clar că ”Este în sarcina dv, mai înainte de a programa o conferință, să o verificați pentru a elimina pseudoștiința, știința proastă și pseudomedicina. […] Ca organizatori de conferințe TED, trebuie să țineți seama de faptul că încrederea audienței este principala dv prioritate, dincolo de orice relație personală sau de afaceri cu cel care susține conferința. Nu este în sarcina publicului să stabilească dacă un vorbitor prezintă un subiect științific [sau pseudoștiințific]. Este sarcina dv. […] Pseudoștiința este acceptată exact în proporția în care știința serioasă nu este bine înțeleasă […]. Atunci când nu știi cum funcționează știința este foarte ușor să îmbrățișezi pseudoștiința.”
În e-mailul TED se ofereau și trăsăturile care deosebesc știința de pseudoștiință. Sunt niște indicii simple, care sunt prea des uitate.
”Semnele distinctive ale științei:
Face afirmații care pot fi testate și verificate.
Este publicată în reviste ”peer-review” (aici trebuie să fiți atenți… există și publicații car par serioase, dar de fapt nu sunt.)
Se bazează pe teorii care sunt discutate și susținute de majoritatea experților în domeniu.
A evoluat în urma unor experimente care au generat suficiente ate pentru a convinge și alți experți.
Susținătorii ei acceptă îndoiala și nevoia de investigații suplimentare.
Nu se opune științei acceptate
Semnele distinctive ale pseudoștiinței
Nu reușește să convingă majoritatea oamenilor de știință de adevărurile sale.
Nu se bazează pe experimente care să poată fi reproduse în mod independent.
Conține experimente greșite sau se bazează pe date care nu confirmă în mod convingător pretențiile teoretice.
Provine de la experți marginali prea încrezători.
Se folosesc interpretări extrem de simplificate ale studiilor legitime, alături de folosirea unui vocabular imprecis, din zona spirituală sau new age, pentru a genera teorii noi, complet neverificabile.
Este desconsiderată știința acceptată.”
Susținătorii pseudoștiinței au atacat cu înverșunare această listă scurtă a semnelor distinctive, care ar trebui să fie doar rezumatul unui ghid extins, care să te poate ajuta să separi pseudoștiința de știința adevărată. Unul dintre ei a fost Deepak Chopra, un ”vindecător holistic” și un ”guru New Age”. Într-o lungă replică adresată conducerii TED, el o acuză, așa cum face orice pseudoștiințific care se respectă, de ”cenzură”, de ”atac la libertatea de gândire” și așa mai departe. De ce să fie Chopra atât de supărat pe conducerea TED? Este inexplicabil. Dacă veți căuta pe YouTube, veți vedea că numărul de vizionări pentru conferințele sale este extrem de mare, dacă îl comparăm cu cel pentru conferința susținută de el la TED, în 2002. Pentru Chopra nu ar fi o mare pierdere ”cenzurarea” de către TED. Marea sa popularitate rămâne intactă.
De fapt, Chopra, care este un om inteligent, și-a dat seama că pierderea este uriașă. Conferințele TED oferă ceva ce el nu poate avea. Oferă credibilitate. Este ca o trecere de la nivelul de tabloid la presa de calitate. În cadrul conferințelor TED au susținut prezentări de mare succes laureați ai Premiilor Nobel. Acolo, știința adevărată, cea care se bazează pe dovezi, ajunge la publicul larg. Chopra, ca orice pseudoștiințific, își dorește cu tot dinadinsul să preia din credibilitatea, făurită în timp, a conferințelor TED, fără a face un minimum de efort pentru a își însoți afirmațiile de dovezile corespunzătoare.
Conducerea TED a înțeles pericolul punerii pseudoștiinței pe același plan cu știința. Pseudoștiințificul câștigă credibilitate, în timp ce conferințele TED și-o pierd. Aici intervine legea modificată a lui Gresham (care în varianta originală afirma că moneda proastă o alungă de pe piață pe cea bună) amintită de Sagan: în cultura populară, pseudoștiința alungă știința.
