În era digitală, ecranele sunt omniprezente în viața copiilor, fie pentru joacă, învățare sau comunicare. Dar ce se întâmplă când acest timp de expunere devine prea lung? Un amplu studiu internațional realizat de Asociația Americană de Psihologie a examinat această întrebare, analizând date de la aproape 300.000 de copii sub vârsta de 10 ani. Rezultatele sunt clare și îngrijorătoare: utilizarea excesivă a ecranelor este legată de probleme emoționale și comportamentale semnificative la copiii mici.
Studiul, publicat în revista Psychological Bulletin, a compilat rezultatele a 117 studii independente pentru a evalua modul în care timpul petrecut în fața ecranelor influențează sănătatea emoțională și comportamentală a copiilor. Principala constatare este că există o relație bidirecțională între aceste două fenomene. Cu alte cuvinte, timpul excesiv petrecut în fața ecranelor poate duce la tulburări precum anxietatea, depresia și stima de sine scăzută. Totuși, în același timp, copiii care suferă deja de aceste probleme tind să caute și mai mult refugiu în ecrane, în special prin intermediul jocurilor video, creând astfel un cerc vicios.
Autorii studiului, inclusiv Michael Noetel de la Universitatea din Queensland din Australia, subliniază că timpul petrecut în fața ecranelor nu este singurul factor de luat în considerare. Tipul de activitate digitală, precum și contextul în care aceasta are loc, joacă un rol la fel de important. De exemplu, copiii care folosesc ecranele pentru sarcini educaționale sau recreative controlate par a fi mai puțin expuși riscului decât cei care petrec mult timp jucând jocuri video, care sunt mai puternic asociate cu efecte negative asupra sănătății mintale. În plus, vizionarea televizorului sau navigarea pe ecrane în prezența părinților pare să atenueze efectele nocive.
Studiul subliniază, de asemenea, că impactul timpului petrecut în fața ecranelor variază în funcție de mai mulți factori. Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani par mai susceptibili la efecte negative decât copiii mici cu vârste cuprinse între 0 și 5 ani. În plus, fetele sunt mai predispuse să dezvolte tulburări emoționale legate de expunerea prelungită la ecrane, în timp ce băieții tind să își mărească timpul petrecut în fața ecranelor ca răspuns la dificultățile emoționale. Aceste diferențe subliniază importanța unei abordări personalizate, care să țină cont de caracteristicile individuale ale copiilor, mai degrabă decât să aplice o regulă universală privind timpul petrecut în fața ecranelor. Copiii și timpul petrecut în fața ecranelor
Ceea ce face ca acest studiu să fie deosebit de interesant este metodologia sa: toate studiile incluse au urmărit copiii pe o perioadă de cel puțin șase luni, permițând legături mai puternice între cauză și efect, comparativ cu studiile punctuale sau transversale. Cu toate acestea, cercetătorii avertizează că și alți factori pot influența rezultatele, cum ar fi stilul parental, care ar putea modula atât timpul petrecut în fața ecranelor, cât și sănătatea emoțională a copiilor. Michael Noetel rezumă: „Aceasta este cea mai aproape de a fi o dovadă cauzală fără a întrerupe aleatoriu ecranele pentru mii de copii. Dar nu putem exclude complet posibilitatea ca și alte variabile să fie implicate.”
Timpul petrecut în fața ecranelor este legat de o creștere a problemelor emoționale și comportamentale la copii, inclusiv anxietate, depresie, agresivitate și stimă de sine scăzută. Copiii care au deja dificultăți emoționale sunt mai predispuși să își mărească timpul petrecut în fața ecranelor, în special prin intermediul jocurilor video, ceea ce poate întări un cerc vicios. Vârsta, sexul și tipul de utilizare a ecranelor influențează vulnerabilitatea la efectele negative. Copiii cu vârste cuprinse între 6 și 10 ani și fetele par a fi mai expuși.
Conținutul ecranelor și contextul social sunt esențiale de luat în considerare. De exemplu, vizionarea în familie sau utilizarea educațională au mai puține efecte negative decât jocurile video sau utilizarea solitară. Este necesară o abordare nuanțată: limitarea timpului petrecut în fața ecranelor nu este suficientă; trebuie să abordăm și „de ce” și „cum” copiii își folosesc dispozitivele, oferind în același timp un sprijin emoțional adecvat.
Studiul avertizează împotriva măsurilor excesiv de stricte sau uniforme, cum ar fi interdicțiile stricte privind utilizarea ecranelor, care ar putea ignora nevoile emoționale ale copiilor. În loc să reducă pur și simplu timpul petrecut în fața ecranelor, părinții și educatorii sunt încurajați să înțeleagă motivele pentru care copiii apelează la ele și să ofere alternative pentru a-și gestiona mai bine emoțiile. Roberta Vasconcellos, coautoarea studiului, subliniază această abordare echilibrată: „Înțelegerea relației bidirecționale dintre ecrane și dificultățile emoționale ne ajută să sprijinim mai bine copiii într-o lume în care tehnologia digitală este omniprezentă.”
Pe măsură ce ecranele devin o parte esențială a vieții copiilor, responsabilitatea de a-i îndruma revine în egală măsură familiilor, școlilor și politicilor publice. Acest studiu solicită o analiză aprofundată a gestionării timpului petrecut în fața ecranelor, cu instrumente precum controalele parentale, o vigilență sporită asupra conținutului și, mai presus de toate, sprijin emoțional pentru copiii care se confruntă cu dificultăți. Într-un context în care sănătatea mintală a copiilor este o preocupare tot mai mare, aceste rezultate oferă informații valoroase. Ele arată că linia dintre beneficiile tehnologiei digitale și riscurile acesteia este fragilă și că cheia constă în utilizarea sa rațională și bine supravegheată.
Poll: Care este cel mai eficient mod de a gestiona timpul petrecut în fața ecranelor de către copii?


Revista “Ştiinţă şi Tehnică“, cea mai cunoscută şi longevivă publicaţie de popularizare a ştiintelor din România





























Leave a Reply