Poate părea o scenă din filmele cu monștri, dar acum 60 de milioane de ani, undeva prin râurile din pădurile Columbiei de astăzi, este posibil să fi avut loc încleștări între crocodili lungi de peste șase metri și cei mai mari șarpi care s-au târât vreodată pe pământ (sau prin apă).
Cercetătorii din Florida au descoperit pe teritoriul unei mine de cărbuni columbiene atât fosile de crocodilian cât și cele ale unui șarpe uriaș. Animalele au trăit, probabil, în apele dulci ale ecosistemelor tropicale preistorice, o adaptare adusă de schimbarea climei după dispariția dinozaurilor, este părerea lui Alex Hastings, absolvent al Universității din Florida și membrul al Muzeului de Istorie Naturală de aici.
Crocodilul descoperit, denumit de cercetători Acherontisuchus guajiraensis, este primul animal de uscat de la tropicele Lumii Noi din Paleocen specializat în hrănirea cu pește. Fosila descoperită are botul lung și îngust, plin de dinți drepți, perfecți pentru vânarea peștilor mari. Animalul are, de asemenea, un craniu special adaptat pentru a-și fi putut încleșta rapid fălcile la trecerea unui pește prin dreptul său, asemenea unei capcane.
Această creatură ar fi putut fi asemănătoare crocodililor moderni adaptați la hrănirea cu pește, așa cum este gavialul de Gange, din India. Totuși, crocodilii antici nu sunt direct înrudiți cu cei din zilele noastre, ci fac parte dintr-o linie de sânge mai îndepărtată care a dispărut complet de atunci.
![\"(w540)](\"http://www.stiintasitehnica.com/media/image/201109/w540/fosile_40002600.jpg\")
Ei bine, crocodilul în discuție era în competiție pentru sursa de hrană cu Titanoboa cerrejonensis, specia cu care își disputa supremația în habitat. Totuși, acesta din urmă ar fi putut juca și rolul de prădător în „relația” dintre cei doi. Crocodilii tineri ar fi reprezentat masa perfectă pentru monstruosul șarpe, dintre care cele mai mari exemplare atingeau lungimea de peste 12 metri. Odată ce crocodilii ajungeau la maturitate, erau destul de în siguranță față de atacurile lui Titanboa, dar mai întâi trebuia să ajungă acolo, sunt de părere specialiștii.
A. guajiraensis este o nouă specie de Dyrosauridae, un grup despre care se crede că a populat cândva mai ales habitate oceanice. Noul specimen sugerează că unele specii din acest grup își petreceau, totuși, mare parte din existență în habitat de apă dulce.
Grupul Dyrosauridae a supraviețuit catastrofei care a condus la extincția dinozuarilor și a multor reptile marine uriașe. Cercetătorii cred că abilitatea acestor reptile de a se adapta râurilor de apă dulce și noilor surse de hrană a instrumentat supraviețuirea și răspândirea lor din Africa înspre Americi.
Foto: Florida Museum of Natural Historym ilustrație de Danielle Byerley și fotografie de Kristen Grace
